domingo, 21 de junio de 2009

povara identitatii

Studiu despre o comunitate rroma din jud. Vaslui , Murgeni -

Am ales sa tratam un astfel de subiect din mai multe motive. In judetul nostru cele mai frecvente rabufniri de intoleranta sunt generate de contactul de multe ori conflictual al cetatenilor nostri cu reprezentantii etniei rrome. Cautand un subiect compatibil cu tema propusa de dumneavoastra ne-am dat seama ca si noi insine , cei trei colegi din a XI-a D , Liceul teoretic Mihail Kogalniceanu , nu suntem complet straini de o astfel de atitudine daca nu ostila cel putin rezervata fata de rromi. Cercetarea pe care am facut-o a fost , asadar , o modalitate de a ne infrunta propriile prejudecati. Nu in ultimu rand , am vrut sa cunoastem prin efort propriu modul de viata si pe cat posibil , felul in care gandesc cei care formeaza astazi o minoritate semnificativa numeric in Romania .
In general , perceptia asupra etniei rrome oscileaza intre doi poli extremi.O viziune ar fi cea romantica prelucrata media, furnizata de telenovele sau in cel mai fericit caz de productiile institutiilor culturale de profil ( de ex. teatrul tiganesc ). Aceasta perspectiva ii infatiseaza pe rromi ca pe niste fiinte adjudecate de sentimente si de reactii radicale , ca pe niste impatimiti ai libertatii, indragostiti de viata, dragoste, muzica. Ei par a alcatui prin excelenta etnia de sub cerul liber .
Cealalta perspectiva, dimpotriva, pare a se bloca intr-o succesiune de imagini care nu fac cinste nimanui : patriarhat inflexibil , reguli maritale arhaice si neinduratoare , conditii de viata execrabile , rata inalta a infractionalitatii pe o gama larga, de la furtul de gaini pana la crima , refuzul instructiei, al muncii etc.
Cele doua viziuni sunt greu de conciliat. Iar daca e sa o mai adaugam shi pe a treia , lucrurile risca sa devina si mai complicate. A treia fata a identitatii rrome se reflecta in acei exponenti ai ei care si-au depasit conditia , s-au integrat in societate si , cel mai adesea , facand asta si-au abandonat identitatea. Sunt extrem de rare cazurile in care un rrom care intruneste toate rigorile ascensiunii sociale si stapaneste la perfectie codul de expresie ( verbala sau de atitudine ) cerut de societatea moderna, se mai legitimeaza cu valorile propriei origini. Cel mult continua sa o faca intr-un domeniu care i-a adus consacrarea ( cel mai adesea muzica ), in rest devenind un cetatean al lumii.Pentru ca, in fond , conditia lor nomada de-a lungul secolelor i-a facut maiestri in arta camuflajului si a mimetismului. Se stie ca mai ales in Evul Mediu se pliau perfect pe modelele axiologice care functionau in diverse arii geo-politice , fara ca asta sa-i impiedice in a-si pastra stilul de viata.
Avem, deci, trei ipostaze ale unei identitati controversate , carora le corespund imagini consacrate. :
- Tiganul frumos cau un semizeu ( obligatoriu dublat de o pereche feminina pe masura ) care iubeste , fura cai , doarme sub cerul instelat , danseaza in jurul focului si nu ezita , in cazuri extreme , sa-s foloseasca cutitul. Este o imagine spectaculoasa , adesea creata artificial dar care a intarit in mentalul colectiv convingerea ca prin venele tiganilor curge , impletita cu sangele , libertatea in stare pura .
- Tiganul- paria , infractorul , analfabetul , individul , care pute , are incatari daca nu gaurite cel putin murdare , hotul, escrocul ( sau ghicitoarea ) , dupa 1989 seful de clan interlop, proxenetul, parsivul, puscariasul, recidivistul, paduchiosul, ordinarul , “tiganul imputit”. Aceasta imagine, provenind, din pacate, mult mai putin de la televizor si mult mai ales din realitatea sociala, are, credem, impactul cel mai mare asupra celorlalti . Si e suficient ca un act antisocial sa fie facut de un singur rrom dintr-o comunitate , ca impresie negativa , respectiv ostilitatea vor fi generalizate fara ezitare. Este un mecanism exersat intr-un timp indelungat si greu de demontat in cativa ani , mai ales ca incalcarile penale par a fi in continuare caracteristice rromilor.
- Tiganul civilizat. De fapt aceasta a treia ipostaza e din ce in ce mai greu de pus in relatie cu exponentii etniei rrome. Daca ii privim pe Madalin Voicu sua pe Damian, stim casunt tigani pentru ca ei nu fac nici un secret din asta si nu au ajuns atat de sus incat aceasta origine ii face mai pitoresti.In cazul lor distinctia e tot mai greu de facut. S-ar zice ca doar ei insista si pe aceasta nuanta a identitatii lor , altcumva, noi ceilalti, i-am percepe firesc si calm ca pe niste modele ale lumii moderne. Pentru cei ca ei ( sau ca Larisa colega noastra de clasa care o ocupat singurul loc destinat rromilor) culoarea pielii esti practic insesizabila.
Asta ne face sa credem ca de fapt perceptia negativa asupra rromilor nu are atat un substrat rasial cat un strat comportamental . Cei care ii detesta pe rromi nu au aceasta atitudine pentru ca acestia sunt mai inchisila culoare ( multi dintre ei nici nu sunt ), ci pentru ca fac lucruri care inflameaza opinia publica. : fura, violeaza, ucid, mananca lebede la Viena , fac traffic de carne vie, isi construiesc « orase de carton « la periferiile metropolelor europene, nu se spala, cersesccu nerusinare, mint de ingheata apele, refuza regulile lumii civizate si duc un trai parazitar si revoltator.
Cu o astfel de imagine de ansamblu am pornit cercetarea noastra. E adevarat ca plecand spre Murgeni eram constiienti ca nu prea avem sanse sa gasim exponenti ai primei, respectiv ultimei ipostaze. Si, in mare parte , am avut dreptate. Doar ca asteptandu-ne sa vedem ce e mai rau, am avut surpriza sa constatam ca lucrurile nu stau chiar ca in cliseele de mentalitate. Daca ar fi sa lasam la o parte lucrurile care ar confirma perceptia negativa ( trai mizer, indolenta , plecat in strainatate la cersit sau la furat, analfabetism ), constatam ca raman si nisste lucruri reparatorii.
Astfel, o parte din cei plecati peste granita muncesc cinstit – cei mai multi in constructii.Apoi, cei mai multi dintre copii sunt inscrisi la scoala si urmeaza cursurile, atragandu-i chiar si pe cei care au trecut de mult de varsta scolii primare.Am aflat lucruri interesant despre modul lor de viata.
Am putut constata cat de mult iubesc muzica dupa cat de repede s-au aratat dispusi sa ne cante si dupa cum li s-a transformat expresia facand asta. Dar nu in ultimul rand, am constatat cu un fel de uimire ca a sta de vorba cateva ore cu ei devine o experienta umana absolut remarcabila. I-am perceput ca fiind foarte deschisi, veseli, binevoitori, chiar fericiti, pusi pe taclale, bucurosi ca s-a gasit cineva care sa-i intrebe despre ei si sa fie dipsus sa-i asculte fara sa-i dispretuiasca sau judece. Intrelocutorii nostrii au fost calzi, profund umani si daca in urma acestui proiect putem afirma ca ne-am schimbat parerea despre ei ( si afirmam cu convingere asta ) , atunci, fie si cu atat, proiectul nostru si-a atins scopul. Macar in trei minti lucrurile s-au mai schimbat.


sursa: studiu despre o comunitate rroma din jud. Vaslui , Murgeni -
Am ales sa tratam un astfel de subiect din mai multe motive. In judetul nostru cele mai frecvente rabufniri de intoleranta sunt generate de contactul de multe ori conflictual al cetatenilor nostri cu reprezentantii etniei rrome. Cautand un subiect compatibil cu tema propusa de dumneavoastra ne-am dat seama ca si noi insine , cei trei colegi din a XI-a D , Liceul teoretic Mihail Kogalniceanu , nu suntem complet straini de o astfel de atitudine daca nu ostila cel putin rezervata fata de rromi. Cercetarea pe care am facut-o a fost , asadar , o modalitate de a ne infrunta propriile prejudecati. Nu in ultimu rand , am vrut sa cunoastem prin efort propriu modul de viata si pe cat posibil , felul in care gandesc cei care formeaza astazi o minoritate semnificativa numeric in Romania .
In general , perceptia asupra etniei rrome oscileaza intre doi poli extremi.O viziune ar fi cea romantica prelucrata media, furnizata de telenovele sau in cel mai fericit caz de productiile institutiilor culturale de profil ( de ex. teatrul tiganesc ). Aceasta perspectiva ii infatiseaza pe rromi ca pe niste fiinte adjudecate de sentimente si de reactii radicale , ca pe niste impatimiti ai libertatii, indragostiti de viata, dragoste, muzica. Ei par a alcatui prin excelenta etnia de sub cerul liber .
Cealalta perspectiva, dimpotriva, pare a se bloca intr-o succesiune de imagini care nu fac cinste nimanui : patriarhat inflexibil , reguli maritale arhaice si neinduratoare , conditii de viata execrabile , rata inalta a infractionalitatii pe o gama larga, de la furtul de gaini pana la crima , refuzul instructiei, al muncii etc.
Cele doua viziuni sunt greu de conciliat. Iar daca e sa o mai adaugam shi pe a treia , lucrurile risca sa devina si mai complicate. A treia fata a identitatii rrome se reflecta in acei exponenti ai ei care si-au depasit conditia , s-au integrat in societate si , cel mai adesea , facand asta si-au abandonat identitatea. Sunt extrem de rare cazurile in care un rrom care intruneste toate rigorile ascensiunii sociale si stapaneste la perfectie codul de expresie ( verbala sau de atitudine ) cerut de societatea moderna, se mai legitimeaza cu valorile propriei origini. Cel mult continua sa o faca intr-un domeniu care i-a adus consacrarea ( cel mai adesea muzica ), in rest devenind un cetatean al lumii.Pentru ca, in fond , conditia lor nomada de-a lungul secolelor i-a facut maiestri in arta camuflajului si a mimetismului. Se stie ca mai ales in Evul Mediu se pliau perfect pe modelele axiologice care functionau in diverse arii geo-politice , fara ca asta sa-i impiedice in a-si pastra stilul de viata.
Avem, deci, trei ipostaze ale unei identitati controversate , carora le corespund imagini consacrate. :
- Tiganul frumos cau un semizeu ( obligatoriu dublat de o pereche feminina pe masura ) care iubeste , fura cai , doarme sub cerul instelat , danseaza in jurul focului si nu ezita , in cazuri extreme , sa-s foloseasca cutitul. Este o imagine spectaculoasa , adesea creata artificial dar care a intarit in mentalul colectiv convingerea ca prin venele tiganilor curge , impletita cu sangele , libertatea in stare pura .
- Tiganul- paria , infractorul , analfabetul , individul , care pute , are incatari daca nu gaurite cel putin murdare , hotul, escrocul ( sau ghicitoarea ) , dupa 1989 seful de clan interlop, proxenetul, parsivul, puscariasul, recidivistul, paduchiosul, ordinarul , “tiganul imputit”. Aceasta imagine, provenind, din pacate, mult mai putin de la televizor si mult mai ales din realitatea sociala, are, credem, impactul cel mai mare asupra celorlalti . Si e suficient ca un act antisocial sa fie facut de un singur rrom dintr-o comunitate , ca impresie negativa , respectiv ostilitatea vor fi generalizate fara ezitare. Este un mecanism exersat intr-un timp indelungat si greu de demontat in cativa ani , mai ales ca incalcarile penale par a fi in continuare caracteristice rromilor.
- Tiganul civilizat. De fapt aceasta a treia ipostaza e din ce in ce mai greu de pus in relatie cu exponentii etniei rrome. Daca ii privim pe Madalin Voicu sua pe Damian, stim casunt tigani pentru ca ei nu fac nici un secret din asta si nu au ajuns atat de sus incat aceasta origine ii face mai pitoresti.In cazul lor distinctia e tot mai greu de facut. S-ar zice ca doar ei insista si pe aceasta nuanta a identitatii lor , altcumva, noi ceilalti, i-am percepe firesc si calm ca pe niste modele ale lumii moderne. Pentru cei ca ei ( sau ca Larisa colega noastra de clasa care o ocupat singurul loc destinat rromilor) culoarea pielii esti practic insesizabila.
Asta ne face sa credem ca de fapt perceptia negativa asupra rromilor nu are atat un substrat rasial cat un strat comportamental . Cei care ii detesta pe rromi nu au aceasta atitudine pentru ca acestia sunt mai inchisila culoare ( multi dintre ei nici nu sunt ), ci pentru ca fac lucruri care inflameaza opinia publica. : fura, violeaza, ucid, mananca lebede la Viena , fac traffic de carne vie, isi construiesc « orase de carton « la periferiile metropolelor europene, nu se spala, cersesccu nerusinare, mint de ingheata apele, refuza regulile lumii civizate si duc un trai parazitar si revoltator.
Cu o astfel de imagine de ansamblu am pornit cercetarea noastra. E adevarat ca plecand spre Murgeni eram constiienti ca nu prea avem sanse sa gasim exponenti ai primei, respectiv ultimei ipostaze. Si, in mare parte , am avut dreptate. Doar ca asteptandu-ne sa vedem ce e mai rau, am avut surpriza sa constatam ca lucrurile nu stau chiar ca in cliseele de mentalitate. Daca ar fi sa lasam la o parte lucrurile care ar confirma perceptia negativa ( trai mizer, indolenta , plecat in strainatate la cersit sau la furat, analfabetism ), constatam ca raman si nisste lucruri reparatorii.
Astfel, o parte din cei plecati peste granita muncesc cinstit – cei mai multi in constructii.Apoi, cei mai multi dintre copii sunt inscrisi la scoala si urmeaza cursurile, atragandu-i chiar si pe cei care au trecut de mult de varsta scolii primare.Am aflat lucruri interesant despre modul lor de viata.
Am putut constata cat de mult iubesc muzica dupa cat de repede s-au aratat dispusi sa ne cante si dupa cum li s-a transformat expresia facand asta. Dar nu in ultimul rand, am constatat cu un fel de uimire ca a sta de vorba cateva ore cu ei devine o experienta umana absolut remarcabila. I-am perceput ca fiind foarte deschisi, veseli, binevoitori, chiar fericiti, pusi pe taclale, bucurosi ca s-a gasit cineva care sa-i intrebe despre ei si sa fie dipsus sa-i asculte fara sa-i dispretuiasca sau judece. Intrelocutorii nostrii au fost calzi, profund umani si daca in urma acestui proiect putem afirma ca ne-am schimbat parerea despre ei ( si afirmam cu convingere asta ) , atunci, fie si cu atat, proiectul nostru si-a atins scopul. Macar in trei minti lucrurile s-au mai schimbat.


sursa:http://macabru.evonet.ro/rrom/