tag:blogger.com,1999:blog-73315709260048072402024-03-05T18:57:29.610-08:00Aproape Totul Despre Tiganicatalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.comBlogger39125tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-42805939360807238702010-11-18T07:11:00.000-08:002010-11-18T07:11:05.423-08:00Fenomenul TofleaCand tiganii se intorc la Dumnezeu!<br />
<br />
<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="http://sperantatv.ro/content/emisiuni-arhivate/detaliu/ml/viata-la-superlativ-1/fenomenul-toflea//6/"><img border="0" height="320" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEixs_h3YeEyX27p7lQ_QfN9l2R0vA4AccSjZ5aL7ovPD9fyLKNYeKHcUms55y_8rB2Yh_uq6tVadLP2SXaHy6MtoeZr-tt_796JWtqOZzb7xjkgHYlVvlD_fxmOY1mn8XqIoTDxNRVDgcE/s320/logo_sperantatv__final_400.jpg" width="320" /></a></div><br />
<div style="text-align: center;"><a href="http://sperantatv.ro/content/emisiuni-arhivate/detaliu/ml/viata-la-superlativ-1/fenomenul-toflea//6/">CLICK</a></div>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-19628901290678102632010-10-31T02:58:00.000-07:002010-10-31T03:00:38.987-07:00Rom in RomaniaVa promiteam o intalnire cu oameni pretiosi, aveti ocazia alaturi de Lavinia Stoica si invitatii sai la Dincolo de Bariere, Speranta TV.<br />
<br />
Domnul Marconi Rupa , profesor de romani si ...mucho más!<br />
<br />
<br />
<div style="text-align: center;"><a href="http://sperantatv.ro/content/emisiuni-arhivate/detaliu/ml/dincolo-de-bariere/dincolo-de-bariere-marconi-rupa/"><span style="font-size: large;"><b>CLICK</b></span></a><br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjy4fbvwsFGXh6tZ0XnBTk8aIYZLhI7dZ2W8Xz-2EKA5Rnrstwdhk4rn7zXrZUfwOKcvnMu6OW8tp3n1Q-1yon-IFkCQfgEMEVROz7QCfRbEV2FNgnJpCOinPCVbVm-aQ_sae9k299gPMo/s1600/Speranta_TV.png" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="310" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjy4fbvwsFGXh6tZ0XnBTk8aIYZLhI7dZ2W8Xz-2EKA5Rnrstwdhk4rn7zXrZUfwOKcvnMu6OW8tp3n1Q-1yon-IFkCQfgEMEVROz7QCfRbEV2FNgnJpCOinPCVbVm-aQ_sae9k299gPMo/s400/Speranta_TV.png" width="400" /></a></div></div>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-57924785366108242042010-10-29T09:33:00.000-07:002010-10-29T09:33:08.175-07:00Dincolo de bariere cu Speranta TVNu am timp sa scriu mai mult despre asta , dar daca aveti posibilitatea urmariti "Dincolo de bariere" la Speranta TV , eu prind in Spania pe Digi, Lavinia Stoica si invitatii ei, romii asa cum NU ii prea stim!!<br />
<br />
<br />
vineri pe la ..14 cred!catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-30580441935632845992010-10-20T06:15:00.000-07:002010-10-20T06:15:30.134-07:00Primul Congres International al femeilor tiganciDe curand, mai exact in 6 octombrie 2010, a avut loc in Spania, Barcelona, primul congres international al femeilor tiganci, congres la care au participat peste 300 de femei din 13 tari, avand ca motto "Las otras mujeres" Celelalte femei !<br />
<br />
Congresul si-a propus si isi propune in continuare sa creze un spatiu de dialog tranformator, aducand in dezabatere dificultatile sociale in care sau cu care se confrunta femeia tiganca in lume, suferind marginalizare cel putin din trei motive - femeie, tiganca, fara studii;<br />
<br />
Obiectivele Congresului:<br />
<br />
1. In Congres femeile rome de baza au dreptul la opinie si opiniile lor sunt la fel de valoroase ca punctele de vedere ale femeilor cadre universitare sau experţi în romi. <br />
<div align="justify"><strong>2.</strong> Promovarea unei imagini pozitive a romior şi femeilor de etnie romă prin publicarea discriminarilori acestora si depăşirea situaţiilor in cauza;</div><div align="justify"><strong>3.</strong> Colectare de informaţii privind problemele care afectează femeile rome şi a romilor, în general. </div><div align="justify"><strong>4.</strong> Aprofundarea problemei inegalităţii in familie şi promovarea egalităţii şi parteneriatul între bărbaţi şi femei pentru a construi o societate mai egalitaristă. </div><div align="justify"><strong>5.</strong> Consolidarea, extinderea şi dezvoltarea unei reţele de femei rome pentru a promova difuzarea celor mai bune practici pentru a depăşi situaţiile de inegalitate. </div><div align="justify"><strong>6.</strong> Stabilirea contactelor cu alte reţele sau grupuri pentru a multiplica munca de conştientizare şi de cunoaştere a romilor, în general, şi în special a femeilor rome, şi a rupe izolarea în care se găsesc. </div><div align="justify"><strong>7.</strong> Ruperea tăcerii atunci când exista situaţii de violenţă împotriva femeilor şi promovarea coexistenţei paşnice si imbogatitoare între bărbaţi şi femei. </div><div align="justify"><strong>8.</strong> Aportul prin contributii de succes care sa ofere soluţii pentru problemele romilor. </div><div align="justify"><br />
</div><br />
<br />
sursa<br />
<a href="http://mundogitano.net/">mundogitano.net</a><br />
<br />
( <a href="http://www.mundogitano.net/index.php/news/espana/1129-barcelona-i-congreso-internacional-de-mujeres-gitanas-qlas-otras-mujeresq">http://www.mundogitano.net/index.php/news/espana/1129-barcelona-i-congreso-internacional-de-mujeres-gitanas-qlas-otras-mujeresq</a>)catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-47790985215386986042010-10-12T09:10:00.000-07:002010-10-12T09:16:53.940-07:00Paris, Paris<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikrZR3Z3Vtm0bPCtQZZLOVgDshI7MCER0UiuFhUzUSoq6HjQBmSaqYFScRn0Eg_pFQ6l5zn1Rb-2_vGGE3NNgtfpTEyA861vFk6tfsihpIf60T29o-YAVoG2pX6Ai2cD15YirRHCuO4KM/s1600/francia.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEikrZR3Z3Vtm0bPCtQZZLOVgDshI7MCER0UiuFhUzUSoq6HjQBmSaqYFScRn0Eg_pFQ6l5zn1Rb-2_vGGE3NNgtfpTEyA861vFk6tfsihpIf60T29o-YAVoG2pX6Ai2cD15YirRHCuO4KM/s400/francia.jpg" width="400" /></a></div>in mijlocul Parisului...casute!!<br />
<br />
credeti-ma, acolo, adica in gramada aceea de gunoaie, locuiesc oameni...si nu sunt tigani.catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-81193992483490854392010-09-09T03:49:00.000-07:002010-09-09T03:51:46.381-07:00Tiganii expluzati<div class="texto"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">Expulzare în masă a cetăţenilor bulgari şi români de origine romă pe teritoriul francez a stârnit nelinişte profundă şi critici în UE.</span> <span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">Bruxelles </span></span><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"> a căutat explicaţii pentru aceste expulzări şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul mare de romi care au fostdecis sa părăsească ţările cele mai sărace ale Uniunii şi s-au stabilit în partea cea mai dezvoltată a clubului comunităţii, în special în Franţa, Spania, Germania şi Italia.</span> <span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">Romii, de asemenea, au protestat pentru faptul că nu se simt acceptati în ţările lor de origine.</span></span></div><div class="texto"><br />
</div><div class="texto"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">"Aici suntem ca vagabonzi.</span> <span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">Nu avem nici un lucru, nu avem nimic ", a declarat la sosirea în Bucureşti, Ion Gheorghe, unul dintre tiganii expulzaţi din Franţa.</span> <span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">"Vom rămâne la domiciliu în cazul în care găsesc de lucru, dar este dificil, pentru că ţara este foarte saraca", a spus un alt român care a fost forţat să abandoneze Grenoble impreuna cu familia.</span></span></div><div class="texto"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><br />
</span></span></div><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">Autorităţile din România şi Bulgaria, două dintre cele mai slab dezvoltate ţări ale UE, au reacţionat puternic in fata deciziei de la Paris.</span> <span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">În România, Alianţa Civică a Romilor, care reuneşte 21 de grupuri, au facut un apel numit pentru un boicot al produselor franceze şi o demonstraţie luni.</span></span><br />
<br />
<span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">Potrivit purtătorului de cuvânt al acestei organizaţii, "trebuie reamintit guvernului francez că drepturile fundamentale nu sunt negociabile".</span> <span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">În Republica Cehă, unde traiesc aproximativ 300.000 de ţigani, ministrul de externe Karel Schwarzenberg, a acuzat Franta de rasism, pentru că "modul în care expulzarea este efectuată contravine regulilor comunitare. In opinia sa , " se pare ca in politica franceze de securitate rasismul joaca un rol important".</span></span><br />
<br />
<span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">Polemica iscata in jurul acestui eveniment, aminteste grava situatie a tiganilor romani si bulgari in contextul</span></span><br />
<span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"> Europei comuniste de la sfarsitul anilor '90. In Romania unde traiesc in jur la 2 milioane de tigani , cat si in Bulgaria unde numarul ajunge la 850 de mii mizeria, discriminarea si rasismul sunt prezente. Sapte din zece romani considera ca un tigan si familia sa se pot integra. In aceste conditii, pentru multi migratia este unica modalitate de a supravietui.</span></span><br />
<br />
<span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">Directorul organizatiei de aparare a drepturilor tiganilor Amare Rromentza, Mihai Neacsu explica ca majoritatea tiganilor care migreaza fac parte din comunitati "traditionale , foarte sarace, care traiesc in zone rurarale, in mijlocul problemelor". Doar in Franta se calculeaza ca traiesc 15 000 de tigani romani. In cazul Bulgariei , in ultimii ani au abandonat teritoriul in jur de 50 000, multi pentru a gasi un loc munca, de cele mai multe ori clandestin, In Spania, Italia, Germania, Grecia.</span></span><br />
<br />
<br />
<span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">Bucuresti si Sofia au pus in miscare mecanisme care faciliteaza integrarea comunitatii tiganilor in societate, in special in materie de educatie si sanatate.</span></span><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"> InRomânia, aproximativ 650 mediatorilor şcolari asigura legătura între şcoală şi comunitate şi 500 de profesori au fost intruiti pentru a isi insusi limba romani.</span> <span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;">Dar atât Bruxelles şi diverse oenegés consideră aceste măsuri insuficiente şi au acuzat guvernele celor doua tari balcanice de " pasivitate" , şi poliţia de " rasism ".</span></span><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"> </span></span><br />
<br />
<a href="http://www.lavozdegalicia.es/mundo/2010/09/05/0003_8707768.htm"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><b style="color: red;">sursa Lavozdegalicia.es </b></span></span></a><br />
<br />
<div style="color: #eeeeee;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><br />
<a href="http://www.lavozdegalicia.es/mundo/2010/09/05/0003_8707768.htm"><b style="background-color: #f3f3f3; color: white;"></b></a> </span></span><br />
<span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><br />
<a href="http://www.lavozdegalicia.es/mundo/2010/09/05/0003_8707768.htm"><b style="background-color: #f3f3f3; color: white;"></b></a> </span></span><br />
<span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background: transparent none repeat scroll 0% 0%; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><span style="-moz-background-clip: border; -moz-background-inline-policy: continuous; -moz-background-origin: padding; background-attachment: scroll; background-image: none; background-position: 0% 0%; background-repeat: repeat; border: 0pt none; display: inline; font-size: 100%; margin: 0pt; outline-color: -moz-use-text-color; outline-style: none; outline-width: 0pt; padding: 0pt; vertical-align: baseline;"><br />
<a href="http://www.lavozdegalicia.es/mundo/2010/09/05/0003_8707768.htm"><b style="background-color: #f3f3f3; color: white;"></b></a> </span></span></div>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-69164149795674128472010-07-12T05:47:00.000-07:002010-07-12T05:47:58.792-07:00Lita CortorarulCand eram rău, bunica imi spunea ca mă dă lui Liţa Cortorarul. Si el mă va duce in cort. Iar acolo voi mânca maţe. Si ma speriam. Nu vroiam sa trăiesc intr-un cort. Si nici să mănânc maţe.<br />
Liţa Cortorarul era un ţigan bătran. Cred ca avea peste 70 de ani. Era tot timpul imbracat intr-o ie alba ca neaua si purta iţari. La brâu era incins cu un şerpar lat, din piele maro. In care isi tinea luleaua si tutunul. Pe cap avea o palarie neagra, ce parea de catifea. Cu o mica bareta si o catarama stralucitoare. De sub palarie ii iesea parul lung si cărunt. Aproape alb. Pe piept ii atarna o barba lunga, deasa. Abia i se vedea faţa neagra si zbârcită.<br />
Liţa avea tot timpul un sac urias. In care avea<span id="more-475"></span> cazane de arama, pe care le facea cu mâna lui. Azi poate ca le-as numi bijuterii. Tin minte că scânteiau de-mi luau ochii. Tot Liţa si feciorii lui puneau stresini la case. Erau harnici. Munceau fara o vorba. In schimb primeau cativa banuti sau de-ale gurii. Trocul era la mare cinste pe atunci. In pauza isi scoteau mancarea din traista. Isi ofereau unul altuia bucata mai buna. Mancau linistiti, vorbind in soapta. Dupa masa, Liţa isi aprindea luleaua. Si scotea nori mari si grosi de fum. Pe care eu ii urmaream fascinat. Ma intrebam cum iese din barba aia a lui uriasa, pe sub mustata, atata fum. Si glumea cu mine. Imi spunea ca daca nu sint cuminte ma va lua la el in cort. Apoi ii tragea cu ochiul bunicii. Si bunica râdea. Radeam si eu, dar nu era rasul meu.<br />
Erau multi tigani pe atunci. Aveau carute mari, trase de cai frumosi. Tigancile aveau fuste lungi, crete, inflorate. Si pe cap baticuri multicolore. Aveau parul impetit in cozi groase. Si dinti de aur. Radeau mult. Erau vesele. Mergeau intotdeauna in spatele tiganilor. Cand treceau pe langa mine imi spuneam ca miros a detergent. Da, miroseau a curat. In fata lor, mandri ca niste cocosi de munte, mergeau ţiganii cu palarii. Si mustăti răsucite. Ţiganii cu pălarii erau mai tot timpul imbracati in costum. Salutau cu respect pe toata lumea. Isi scoteau si palaria. Tot ei erau cei care aduceau pahare si farfurii de la fabrica de sticla din Meidas. Tot ei faceau linguri de lemn si umerase. Cazane si ibrice.<br />
Asa ii tin minte. Colorati, galagiosi, veseli, zambitori, politicosi. Pentru mine astia sint tiganii. Cei de atunci. Si ei mai exista. Dar nu-i mai vedea lumea. De ce? Pentru ca niste indivizi cu pielea smeada, plini de aur si de violenta, fara respect pentru nimic, niste indivizi care pretind mult fara a oferi in schimb, isi spun tigani. Dar fac urat daca ii numeste altcineva tigani. Acesti indivizi pe care eu nu-i recunosc drept tigani, fac de râs amintirea lui Liţa Cortorarul.<br />
<br />
<div style="color: orange;"><b>sursa <a href="http://dono.ro/tiganii-vechi-si-noi/" style="color: orange;">Dono.ro </a></b></div>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-88598924079657427782010-06-25T10:19:00.000-07:002010-06-25T10:19:11.748-07:00prejudecati<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQg-fuMhz-DOWtpkQ-4LYNdE5ZoUw7D6K_jynzdyZo_eHOra0sH7izVvUeIKukxuW5-AsBoCeXvtYzscrhak2_euG-jw64ULqyUiQUz0ROYTBokus2zM8rinE50MCvYruWLWi0dnbYrVY/s1600/cartel-campana_prejuicios_vs_gitanos_568_800.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="400" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQg-fuMhz-DOWtpkQ-4LYNdE5ZoUw7D6K_jynzdyZo_eHOra0sH7izVvUeIKukxuW5-AsBoCeXvtYzscrhak2_euG-jw64ULqyUiQUz0ROYTBokus2zM8rinE50MCvYruWLWi0dnbYrVY/s400/cartel-campana_prejuicios_vs_gitanos_568_800.jpg" width="283" /></a></div>Un panou publicitar, campania "Prejudecatile tale sunt vocea altora"<br />
<br />
sursa<br />
<a href="http://artegitano.blogspot.com/">http://artegitano.blogspot.com/,</a><br />
<br />
<br />
sugestiv!catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-31759807862539617702010-06-18T04:45:00.000-07:002010-06-18T04:46:07.239-07:00Donel, suflet de tigan<h5><img align="right" alt=" " border="1" class="boxed" hspace="10" src="http://www.curier.ro/images/stories/c4650/p16-4.jpg" vspace="10" /></h5><br />
<h3>Proiect amplu, realizat în 3 luni</h3><h3> </h3><h3> </h3><h5>In toamna anului trecut, 2009, in premierã, la Teatrul Al. Davila, presa argeşeanã a fost invitatã sã vizioneze un spectacol înainte ca acesta sã fie prezentat publicului larg. Este vorba de Donel, suflet de ţigan, al estradei piteştene. Artiştii acestei secţii ne-au surprins cu un spectacol deosebit faţã de ceea ce am vãzut în ultimii ani la teatrul piteştean.</h5><br />
<br />
Donel, suflet de ţigan este o dramã muzicalã în care este prezentatã povestea tristã a unui ţigãnuş orfan şi bolnav, crescut de bunicul lui, care este atît de sãrac, încît nu are bani pentru leacul nepotului sãu. Scenariul spectacolului îi aparţine lui Dan Ioan Panţoiu, regia lui Matei Varodi, iar muzica lui Dan Dimitriu. „Ideea acestui spectacol s-a nãscut în vara lui 2006, cînd nu apãruserã ca acum atîtea interpretãri ale acestei temeţigãneşti. Spectacolul este realizat dupã folclorul ţigãnesc, iar subiectul este unul universal valabil: sentimentul de întrajutorare, solidaritate, iubire, dar şi nepãsarea, însingurarea, rãceala şi înstrãinarea omului din ziua de azi. Mesajul este iubirea, lumina şi bucuria vieţii. Am insistat sã facem aceastã vizionare fiindcã dumneavoastrã cei din presã sînteţi primii cronicari ş i critici ai unui spectacol, iar mesajul va ajunge prin dumneavoastrã la publicul larg“, ne-a declarat autorul spectacolului, Dan Ioan Panţoiu. La acest proiect s-a lucrat intens, timp de trei luni.<br />
<br />
<h3><img align="right" alt=" " border="1" class="boxed" hspace="10" src="http://www.curier.ro/images/stories/c4650/p16-5.jpg" vspace="10" />Donel, interpretat de Adriana Drugulescu</h3>Într-adevãr, am asistat la un spectacol excepţional, în care dansul şi muzica s-au împletit cu arta dramaticã. Donel, interpretat de actriţa Adriana Drugulescu, este un copil sãrman de ţigani, care este pãrãsit de mamã încã de la naştere, tatãl îi moare, iar el rãmîne doar cu bunicul lui. De parcã viaţa nu i-ar fi fost suficient de tristã, bãieţelul se îmbolnãveşte grav, dar, în ultima parte a vieţii lui, îşi pune întrebãri despre viaţa şi viitorul sãu. Soliştii şi balerinii de la Estradã s-au transformat în actori, iar actorii devin balerini, aceastã schimbare de roluri fiind o premierã pentru teatrul piteştean. Trebuie remarcat nu numai talentul tuturor artiştilor, dar şi cel al coregrafului, al croitorilor care au realizat zecile de costume tradiţionale, care, prin coloritul lor, au contribuit la crearea unei atmosfere specifice şatrei.<br />
<br />
<h3>Mesajul: Sã fim Oameni!</h3>Deşi sfîrşitul este tragic, Donel transformîndu-se metaforic, dupã dorinţa lui, într-o razã de soare, mesajul spectacolului este unul plin de optimism. Trebuie sã învãţãm din valorile tradiţionale ale ţiganilor: sã iubim la maximum viaţa, sã iubim cu pasiune ca şi cum ar fi ultima zi din viaţa noastrã, sã ne bucurãm de fiecare clipã, sã ne simţim liberi, sã fim uniţi cu fraţii noştri, sã fim solidari cu aproapele, pe scurt, sã fim Oameni. La finalul reprezentaţiei, colectivul care a realizat acest proiect deosebit a fost rãsplãtit cu aplauze, iar directorul artistic al Teatrului Davila, Emilian Cortea, i-a felicitat pe toţi pentru acest spectacol excepţional, cum nu credea cã „va vedea vreodatã pe scena piteşteanã“. Rãmîne sã vã convingeţi singuri de acest lucru venind pe 29 noiembrie la ora 18 în Sala Mare a teatrului, la premiera spectacolului.<br />
<i><b>I.Şutan Foto: I.Tudor</b></i><br />
<br />
<i><b>sursa</b></i><br />
<i><b><a href="http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=9736&Itemid=377">Curierul zilei</a></b></i><br />
<br />
<i><b>si aici un video scurt cu secventa din timpul spectacolului!</b></i><br />
<i><b> </b></i><br />
<object height="385" width="480"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/d5E08qcnfjg&hl=es_ES&fs=1&rel=0"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/d5E08qcnfjg&hl=es_ES&fs=1&rel=0" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object><br />
<i><b></b></i>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-14764348590585395992010-06-11T05:06:00.001-07:002010-06-11T05:06:34.833-07:00satra hop hop hop<object height="385" width="480"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/UNZFuCM7Rrc&hl=es_ES&fs=1&rel=0"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/UNZFuCM7Rrc&hl=es_ES&fs=1&rel=0" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="480" height="385"></embed></object><br />
<br />
daca va era dor de satra!catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-60967750803655086402010-05-31T03:20:00.000-07:002010-05-31T03:21:18.777-07:00septembrie 2009, Traian Basescu la sarbatoarea romilor de la Costesti<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div><div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"></div>Maria Băsescu, soţia preşedintelui Traian Băsescu, s-a îmbrăcat cu o fustă ţigănească şi şi-a pus pe umăr un batic colorat, primite la Festivalul romilor de la Costeşti, de la Luminiţa Cioabă, sora autointitulatului rege al rromilor, Florin Cioabă.<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0DxrymXkcHbu-ICEjnRjEvsp_ZlbZilGUHWYuotpOzIdGD6JlE7mCSrBwuhGLx7_BonUWJT3eSVKNTG-9lzJG_Y1NFADqoDJk6Tt0nemlCk1-ja7WvA5F6E2qrC9Y3Igv6pWA52Dyb3s/s1600/maria-basescu.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEh0DxrymXkcHbu-ICEjnRjEvsp_ZlbZilGUHWYuotpOzIdGD6JlE7mCSrBwuhGLx7_BonUWJT3eSVKNTG-9lzJG_Y1NFADqoDJk6Tt0nemlCk1-ja7WvA5F6E2qrC9Y3Igv6pWA52Dyb3s/s320/maria-basescu.jpg" /></a></div><b>Soţia preşedintelui a primit de la Luminiţa Cioabă o fustă lungă, plisată, şi un batic înflorat şi colorat</b>, pe care le-a îmbrăcat pe scenă, purtându-le timp de câteva minute.<br />
De asemenea, Maria Băsescu a primit de la un lider al romilor o mahmudea, "ca să-i poarte noroc", fiind, totodată, asaltată de zeci de femei care au îmbrăţişat-o şi au pupat-o.<br />
La rândul său, <b>şeful statului a primit o serie de cadouri de la Florin Cioabă</b><span style="border: medium none; color: #333333; cursor: auto; margin: 0px; padding: 0px; position: static; text-decoration: none;"> , <span style="color: #f3f3f3;">cu care a şi discutat, de altfel, timp de câteva minute, în cortul pe care acesta îl avea amenajat pe dealul pe care are </span><span onclick="X1U2TClick(this,2);" onmouseout="X1U2TOut(this,2);" onmouseover="X1U2TOver(this,2,'loc',419);" style="border-color: -moz-use-text-color -moz-use-text-color rgb(192, 209, 254); border-style: none none solid; border-width: medium medium 1px; color: #0494e1; cursor: pointer; display: inline ! important;">loc</span><span style="color: #f3f3f3;"> festivalul rromilor şi unde preşedintele a mers pe jos prin mulţime, fiind asaltat de rromi. </span></span><br />
<div style="color: #f3f3f3;"><a href="http://www.blogger.com/goog_934906023"><span style="border: medium none; cursor: auto; margin: 0px; padding: 0px; position: static; text-decoration: none;"> După întrevederea cu Cioabă, Traian Băsescu a asistat la un spectacol de dansuri şi muzică ţigănească, fiind luat la un <span onclick="X1U2TClick(this,2);" onmouseout="X1U2TOut(this,2);" onmouseover="X1U2TOver(this,2,'moment',210);" style="border-color: -moz-use-text-color -moz-use-text-color rgb(192, 209, 254); border-style: none none solid; border-width: medium medium 1px; cursor: pointer; display: inline ! important; margin: 0px; padding: 0px; position: static;">moment</span> dat de câţiva tineri şi dus pe scenă, unde a dansat alături de ei. </span></a></div>La finalul spectacolului, atât Băsescu, cât şi Cioabă s-au adresat mulţimii, regele rromilor mulţumindu-i preşedintelui pentru prezenţa sa la această sărbătoare. Cioabă a spus că în cei 40 de ani, de când se desfăşoară festivalul de la Costeşti, Traian Băsescu este primul preşedinte care vine la această sărbătoare.<br />
Cioabă le-a spus rromilor că acest lucru demonstreză că <b>Traian Băsescu "este un preşedinte alături de popor, care nu îi discriminează pe rromi"</b>.<br />
<br />
<b><a href="http://stirileprotv.ro/stiri/politic/basescu-a-dansat-alaturi-de-florin-cioaba-la-festivalul-romilor.html" target="http://stirileprotv.ro/stiri/politic/basescu-a-dansat-alaturi-de-florin-cioaba-la-festivalul-romilor.html"><b>Video Stirileprotv.ro</b></a></b><br />
<object height="376" style="display: block; margin: 0pt 0pt 5px;" width="420"><param name="movie" value="http://stirileprotv.ro/bin/player/embed.php/6ay4lEYcTAi6BR5sc4/J9kN64Oh0in8lODAqLVsdr/M="></param><embed src="http://stirileprotv.ro/bin/player/embed.php/6ay4lEYcTAi6BR5sc4/J9kN64Oh0in8lODAqLVsdr/M=" type="application/x-shockwave-flash" width="420" height="376" allowfullscreen="true" allowscriptaccess="always" ></embed></object><br />
<div style="display: block; font-family: Arial,Helvetica,sans-serif; font-size: 12px; text-align: center; width: 420px;"><div style="margin: 0pt; padding: 0pt;"><a href="http://stirileprotv.ro/stiri/politic/basescu-a-dansat-alaturi-de-florin-cioaba-la-festivalul-romilor.html" style="color: black;" title="Traian Basescu a dansat tiganeste, la Festivalul romilor de la Costesti!">Traian Basescu a dansat tiganeste, la Festivalul romilor de la Costesti!</a></div><div style="margin: 0pt; padding: 0pt;"><a href="http://stirileprotv.ro/" style="color: black;" title="StirileProTV">StirileProTV.ro</a></div></div><br />
<span style="border: medium none; color: #333333; cursor: auto; margin: 0px; padding: 0px; position: static; text-decoration: none;"> La rândul său, Traian Băsescu le-a spus celor aproximativ cinci mii de <span onclick="X1U2TClick(this,2);" onmouseout="X1U2TOut(this,2);" onmouseover="X1U2TOver(this,2,'persoane',217);" style="border-color: -moz-use-text-color -moz-use-text-color rgb(192, 209, 254); border-style: none none solid; border-width: medium medium 1px; color: #0494e1; cursor: pointer; display: inline ! important; margin: 0px; padding: 0px; position: static;">persoane</span> adunate pe dealul de la Costeşti că </span><b>rromii trebuie să îşi trimită copiii la şcoală şi să aibă curajul să îşi declare etni</b>a, în condiţiile în care la ultimul recensământ au fost înregistraţi mai puţini rromi decât există în realitate.<br />
În contextul în care a primit o Biblie de la Cioabă, preşedintele le-a spus rromilor să meargă cu copiii la biserică pentru a-i creştina, afirmând că biserica şi şcoala le va schimba viaţa în bine.<br />
La final, şeful statului a mâncat alături de Florin Cioabă, la o masă întinsă lângă cortul acestuia.<br />
Înainte de a pleca, după aproximativ o oră şi jumătate petrecută cu <b>rromii de la Costeşti</b><span style="border: medium none; color: #333333; cursor: auto; margin: 0px; padding: 0px; position: static; text-decoration: none;"> , preşedintele a fost strigat de la microfon de Constantin Ninel Potrârcă, un om de afaceri rom, care a anunţat că va candida la Preşedinţie din partea etniei. Potârcă a strigat de câteva ori "domnul preşedinte, veniţi şi pe la noi", Băsescu mergând însă mai departe. Omul de afaceri a spus apoi că va avea timp în <span onclick="X1U2TClick(this,0);" onmouseout="X1U2TOut(this,0);" onmouseover="X1U2TOver(this,0,'perioada',11);" style="border-color: -moz-use-text-color -moz-use-text-color rgb(192, 209, 254); border-style: none none solid; border-width: medium medium 1px; color: #0494e1; cursor: pointer; display: inline ! important;">perioada</span> campaniei electorale pentru o discuţie faţă în faţă cu preşedintele pe probleme ale rromilor </span><br />
Preşedintele Traian Băsescu a ajuns la Costeşti în jurul orei 14.00, după ce a participat la lansarea primului vehicul Ford asamblat la Automobile Craiova.<br />
Tradiţia întâlnirii de la Costeşti este veche de mai bine de trei decenii, de când un bulibaşă bătrân şi bolnav din Gorj s-a rugat la moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, care se află la Mănăstirea Bistriţa din zonă, să îi ierte păcatele şi să moară. Rromii povestesc că după ce bătrânul bulibaşă a terminat rugăciunea şi a ieşit pe poarta mănăstirii a murit.<br />
Rromii vin de atunci de Sfânta Maria Mică să se roage mai întâi la moaştele sfântului, pentru sănătate şi prosperitate, după care îşi întind corturile şi mesele în câmpia din satul Bistriţa, unde împreună cu bulibaşii petrec cu vinuri şi băuturi scumpe, pui, curcani, miei şi purcei la proţap, sarmale, cârnaţi şi fructe.<br />
<br />
<b>(Material realizat de Gigi Ciuncanu, corespondenti@mediafax.ro)</b><br />
<br />
<b>sursa: <a href="http://www.mediafax.ro/life-inedit/la-costesti-maria-basescu-s-a-imbracat-cu-o-fusta-tiganeasca-primita-de-la-luminita-cioaba-video-4873533">mediafax.ro </a></b>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-36963513179313376472010-05-26T05:17:00.000-07:002010-05-31T03:00:33.730-07:00Tigani faimosipersonaje de etnie tiganeasca faimosi in lumea artei, sportului , in politica etc.<br />
am fost surpinsa sa-l gasesc pe Hagi , nu stiu daca machedon egal tigan, cred ca nu, ce parere aveti?<br />
<br />
<object height="385" width="400"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/ocJPAuCO3PY&hl=es_ES&fs=1&"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/ocJPAuCO3PY&hl=es_ES&fs=1&" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="400" height="385"></embed></object><br />
<br />
revin pentru ca tocmai am aflat cu tristete ca s-a stins din viata Jean Constantin, odihneasca-se in pace.<br />
<br />
<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJeF1lTm3ftpdXNiONMdpqrIF4HDfEOGMO1tH-7FxHSTR8BhGpov0ysQTq875RhSrPvb3Dx1WiPkoCiAVvLbKGGoAvjZONr3miD0OMFCioymU1Wqszrpx-MYutBnuyFVCzdcX9StcNvGU/s1600/jean_mare.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" height="300" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjJeF1lTm3ftpdXNiONMdpqrIF4HDfEOGMO1tH-7FxHSTR8BhGpov0ysQTq875RhSrPvb3Dx1WiPkoCiAVvLbKGGoAvjZONr3miD0OMFCioymU1Wqszrpx-MYutBnuyFVCzdcX9StcNvGU/s400/jean_mare.jpg" width="400" /></a></div><br />
<br />
<br />
si sigur ca machedon si tigan nu sunt una si aceeasi poveste.catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-90696212188168977882010-05-02T07:33:00.001-07:002010-05-02T07:33:57.772-07:00Roma - Festival de Dans Tiganesc (2007)<embed allowfullscreen="true" allowscriptaccess="always" id="VideoPlayback" src="http://video.google.com/googleplayer.swf?docid=8746057675332560220&hl=es&fs=true" style="height: 326px; width: 400px;" type="application/x-shockwave-flash"></embed>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-26520202073532190412010-04-08T05:17:00.000-07:002010-04-10T15:53:37.827-07:00tiganii - desen animat<object height="360" width="580"> <param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/5LpnwguhRoM?f=videos&color1=0xe1600f&color2=0xfebd01" /><param name="allowFullScreen" value="true" /><embed src="http://www.youtube.com/v/5LpnwguhRoM?f=videos&color1=0xe1600f&color2=0xfebd01"></embed></object><br />
<br />
<span style="font-size: large;">sursa <a href="http://www.blingcheese.com/video-197/desene.htm">Blingcheese</a></span>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-62475130785490978152010-03-20T15:00:00.000-07:002010-03-20T15:00:34.528-07:00Traian Basescu despre comunitatea rroma<h1 class="title"> Traian Basescu despre comunitatea roma: Hai sa fim cinstiti, avem o mare problema de imagine </h1><br />
<div id="articleContent" style="font-size: 12px;"> <img alt="" height="0" src="http://www.hotnews.ro/pageCount.htm?type=read&articleId=6947780" style="border: 0pt none;" width="0" /> <strong>Presedintele Traian Basescu a declarat ca sansa unei "evolutii pozitive a minoritatii rome este sa isi trimita copiii la scoala". Prezent la conferinta de lansare a "Raportului asupra Strategiei Nationale de imbunatatire a situatiei romilor", Basescu a avertizat ca Romania are o mare problema de imagine pe plan extern. "Toti, de la mine pana la orice alt demnitar, atunci cand primim semnale de insatisfactie a omologilor nostri din UE, spunem: Da, sunt cetateni romani si fereasca Dumnezeu ca vreun demnitar sa nu spuna da, e cetatean roman", a declarat presedintele, citat de Agerpres.</strong><br />
<br />
"Hai sa fim cinstiti, avem o mare problema de imagine. Mergeti la Paris, mergeti la Oslo, la Roma, la Milano. Minoritatea roma este prezenta in orice colt, in fata oricarui muzeu. Si nu ca sa intre la muzeu. Ori recunoastem o dubla responsabilitate, a statului si a minoritatii. Ori, daca nu suntem dispusi sa recunoastem aceasta dubla responsabilitate pentru o evolutie pozitiva a minoritatii, va asigur ca toate programele guvernamentale si europene sunt sortite esecului', a declarat liderul de la Cotroceni.<br />
<ul style="font-weight: bold;"><li>"Nu putem merge la infinit pe ideea ca statul trebuie sa le construiasca locuinte. Sa le dam copiii la scoala, sa aiba servicii ca sa isi poata construi locuinte"</li>
</ul>Presedintele a subliniat ca o alta problema a comunitatii o reprezinta adaposturile improvizate si ilegale in care traiesc, amplasate adesea la marginea oraselor. "Datorita natalitatii pozitive care exista in cadrul minoritatii rome, problema locuintelor sa agraveaza. Tot mai multe familii de romi locuiesc la marginea oraselor, in adaposturi improvizate si ilegale pe deasupra. Nu se va putea merge pe ideea ca, la nesfarsit, statul va trebui pana la urma sa construiasca locuinte pentru aceasta categorie. Nu. Va trebui sa le dam copiii la scoala, sa aiba servicii din care sa isi poata construi locuinte", a explicat Basescu. <br />
<br />
Solutia pentru rezolvarea tuturor acestor probleme o reprezinta constientizarea responsabilitatii nu numai de catre stat, dar si de comunitate. "Pana cand insasi minoritatea roma nu va fi constienta de propria ei responsabilitate pentru a iesi din situatia dificila in care se afla, putem sa scriem inca zeci de rapoarte guvernamentale si de comisii prezidentiale. Putem mari ajutorul financiar oricat, putem mari oricat alocatiile sociale. Pana cand minoritatea roma nu va fi ea insasi constienta ca are responsabilitati fata de ea insasi, problemele vor dainui, banii se vor cheltui cu eficienta minima, iar progresele inregistrate vor fi de asemenea minime", sustine presedintele. <br />
<ul style="font-weight: bold;"><li>"Pledez pentru pastrarea obiceiurilor si cred ca la 99% dintre romanii care nu apartin unei etnii le plac cantecele romilor"</li>
</ul>Obiectul analizei l-a reprezentat si obiceiurile si traditiile comunitatii rome. In acest sector, Basescu a declarat ca nu pledeaza pentru asimiliare. "Pledez pentru pastrarea obiceiurilor si cred ca la 99% dintre romanii care nu apartin unei etnii le plac cantecele romilor, nuntile facute de romi, le place sa ii auda - poate nu 99%, dar sunt atatia solisti, cantareti, daca o luam de la Adi Minune pana la oricine. Le plac manelele, da, deci nu este o respingere in societate pentru ceea ce provine de la romi', a adaugat Basescu.<br />
<ul style="font-weight: bold;"><li>"Nu este suficient sa avem un grup de ONG-uri vocale la orice eroare condamnabila de expresie"</li>
</ul>Revenind la situatia romilor care pleaca din Romania pentru a cersi in strainatate, presedintele a declarat ca "Nu putem ascunde la nesfarsit imaginea minoritatii in strainatate spunand: 'da, sunt romani'. Da, sunt romani, dar ce fac ei la toate colturile de strada din marile capitale europene? Daca nu vom discuta cinstit acest lucru si ne vom ascunde de teama acuzatiilor de discriminare, nu cred ca vom gasi instrumentele sa rezolvam problema".<br />
<br />
De vina pentru situatia de acum sunt si ONG-urile care se marginesc sa condamne erori de expresie la adresa comunitatii rome. "Nu este suficient sa avem un grup de ONG-uri vocale la orice eroare condamnabila de expresie, de la presedinte pana la ministri si orice alt demnitar. Dar nu e suficient, e prea putin. Nu asa se manifesta atasamentul fata de problemele unei minoritati", a avertizat presedintele, subliniind ca statul isi indeplineste toate datoriile fata de aceasta comunitate. <br />
<br />
"Daca luam toata lista de facilitati pentru minoritarii romi, este clar ca nu putem reprosa statului o indiferenta, dimpotriva. S-au rezervat locuri la universitati, raman neocupate de regula, nu ii respinge nimeni la scoala sau la gradinita, cu exceptiile pe care le stim si a unor intamplari nefericite", a declarat Traian Basescu. <br />
<br />
In urma cu mai bine de o saptamana, mai multe organizatii antidiscriminare l-au acuzat pe ministrul de Externe, Teodor Baconschi, ca ar fi facut declaratii rasiste la adresa cetatenilor romani de etnie roma in timpul intrevederii cu secretarul de stat francez Pierre Lellouche si au cerut demisia inaltului oficial. Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Baconschi, si Ministerul Afacerilor Externe au respins orice interpretare "intr-o nota rasista sau etnicista a formulei utilizate de seful diplomatiei romane in declaratia de presa din 11 februarie", aratand ca infractionalitatea tine de comportamentul individual, si nu de etnie.<br />
<ul style="font-weight: bold;"><li>Romii, catre presedinte: Nu avem dreptul sa ne exprimam opinia / Traian Basescu: Dar exprimati-va, fratilor!</li>
</ul>In timpul conferintei la care a participat si presedintele Traian Basescu, mai multi reprezentanti ai Aliantei Civice a Romilor au organizat o actiune de protest, la Palatul Parlamentului, informeaza Agerpres. Tinerii au vrut sa afiseze mai multe fulare negre pe care scria "Cinci ani de strategie, canci rezultate" si "Romii, infractori fiziologici", insa li s-a cerut sa iasa din sala de conferinte. Presedintele Traian Basescu a intervenit si i-a invitat sa ramana la discutii.<br />
<br />
Unul dintre protestatari a declarat apoi ca "in sala drepturilor omului nu avem dreptul sa ne exprimam opinia. Multumim. Aceasta este democratia in Romania". O interventie la care presedintele Traian Basescu a replicat: "Dar exprimati-va, fratilor".<br />
<ul style="font-weight: bold;"><li>Declaratiile presedintelui au creat nemultumire in randul reprezentantilor Aliantei Civice a Romilor</li>
</ul>Reprezentantii romilor s-au declarat nemultumiti apoi si declaratiile presedintelui. Liderul Aliantei, David Mark, a declarat ca romii emigreaza din Romania "din cauza saraciei lucii si din cauza discriminarii cu care au de-a face zi de zi", si nu incidental, cum a sustinut Traian Basescu. "De zece ani de zile, avem o strategie adoptata. Romania a avut un angajament fata de alte tari si fata de Banca Mondiala. De cinci ani de zile nu s-a adoptat nici macar planul de actiune al Decadei de incluziune a romilor", a acuzat el.<br />
<br />
O replica la declaratiile presedintelui a venit si de la Florin Manole, reprezentant al Aliantei Civice a Romilor. "Nu acceptam declaratii de la presedinte care sa spuna ca romii sunt peste tot, la poarta tuturor muzeelor, dar acolo nu stau ca sa intre la muzeu. Eu am fost la muzeu. De unde are presedintele Romaniei statistici ca cetatenii romani care stau acolo sunt romi si de unde stie dumnealui ca ei sunt acolo ca sa faca ceva incorect", a intrebat Florin Manole. </div><div class="clear"> </div><div class="clear"> </div><div class="clear"><a href="http://www.hotnews.ro/stiri-esential-6947780-traian-basescu-despre-comunitatea-roma-hai-fim-cinstiti-avem-mare-problema-imagine.">sursa: www.hotnwes.ro</a></div>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-5261795469339950372010-01-26T04:43:00.000-08:002010-01-26T04:43:10.316-08:00Educatia copiilor de tiganiOriginea, limba, portul, obiceiurile, modul de viata, ocupatiile tiganilor, ca si relatiile cu romanii au facut in repetate rinduri desi deloc suficient, mai ales daca ne raportam la ultimele decenii obiectul unor studii foarte serioase si chiar al unor monografii. In 1985, in <span class="IL_AD" id="IL_AD1">Dictionnaire des</span> Sciences Anthropologiques, Paul Bataillard aprecia ca tiganii trebuie sa constituie, in fiecare zona, obiectul unor monografii etnografice foarte serioase. Inceputul de secol, ca si perioada dintre cele doua razboaie <span class="IL_AD" id="IL_AD3">mondiale</span>, au inregistrat analize minutioase ale problemei tiganilor, pe coordonatele enumerate. Monografia profesorului Ion Chelcea, Tiganii din Romania,<br />
1944, constituie o lucrare de referinta pentru orice intreprindere, teoretica sau practica, in problema tiganilor romani.<br />
Tiganii constituie una dintre cele mai vechi entitati etnice din Romania si una dintre cele mai numeroase. Dupa o perioada de ignorare, generata de o politica de asimilare fortata, problema tiganilor revine azi in actualitate, mai densa in continut si mai complexa. Problema tiganilor nu se mai poate pune si, mai ales, nu se poate rezolva numai in termenii etnografiei sau sociologiei; exista o dimensiune pedagogica a acestei probleme, iar identificarea si valorificarea ei constituie una dintre cele mai importante premise ale integrarii tiganilor si armonizarii relatiilor interetnice.<br />
1. Dimensiunea pedagogica a problemei tiganilor ; specificul si dificultatile educatiei la copiii de tigani<br />
Insertia optimala a tiganilor in viata sociala e conditionata de gradul lor de instructie si educatie. Disfunctiile la acest nivel se rasfring <span class="IL_AD" id="IL_AD5">negativ</span> asupra ansamblului societal si asupra indivizilor sau comunitatilor de tigani. Statisticile arata, insa, ca frecventarea scolii de catre tigani, la nivel european, e foarte redusa. O lucrare recenta, aparuta sub egida Consiliul Europei (Jean-Pierre Liegeois, 1994), ne infor meaza ca din totalul de 7-8 milioane de romi, cit se estimeaza a fi in Europa, jumatate sint de virsta scolaritatii, dar foarte putini sint integrati intr-o forma de <span class="IL_AD" id="IL_AD6">instruire</span>.<br />
Recensamintele din 1985 si 1989 relevau urmatoarea situatie: aproximativ 30-40% dintre copiii de tigani merg cu regularitate la scoala; jumatate dintre ei nu au fost niciodata cuprinsi intr-o institutie de invatamint; doar intr-un procent foarte mic copiii de tigani frecventeaza ciclurile gimnazial si liceal; dintre adulti, cca. 50% sint analfabeti (in unele zone geografice, proportia se ridica la 80% si chiar 100%).<br />
Situatia se explica si prin reprezentarile tiganilor despre rostul si functiile scolii. In marea lor majoritate, cel putin in cazul populatiei mature, tiganii nu realizeaza o corelatie directa intre frecventarea scolii si starea economica sau sociala. Frecven tarea scolii este dificila si deseori resimtita ca un proces dureros, care nu inlesneste succesul in viata. Scolarizarea mai poate fi perceputa ca inutila si ineficienta si pentru ca ii retine pe copii de la ucenicia in <span class="IL_AD" id="IL_AD7">familie</span>.<br />
Pe de alta parte, nici scoala actuala nu este pe deplin pregatita pentru a primi si a face o educatie eficienta grupurilor populationale minoritare. Fiecare stat ofera un amestec ambiguu de proiecte, combinari de elemente bune si mai putin bune. Aproape peste tot se revine la experimente repetate si greseli repetate, sporind oboseala si resemnarea, atit a parintilor si copiilor, cit si a profesorilor si administratiei.<br />
Rezultatele generale sint o pierdere de timp, bani si <span class="IL_AD" id="IL_AD8">energie</span> prin metode nepotrivite incercate permanent (Rey, 1992, p. 206). Scoala trebuie sa tina seama de atitudinea generala negativa cu privire la perceperea prezentei romilor in scoli. Aceasta atitudine se manifesta prin: refuzul unor directori sau profesori de a accepta inscrierea copiilor de romi in scoala unde profeseaza; tendinta de ghetoizare sau de izolare a acestora, in cazul in care sint primiti (integrarea in clase speciale , izolarea lor in spatele clasei etc.); refuzul copiilor si parintilor populatiei majoritare de a-i primi pe tigani in clasele obisnuite etc.<br />
Scolarizarea a devenit un factor crucial pentru integrare. Analfabetismul nu mai este un plan protector, <span class="IL_AD" id="IL_AD2">eficace</span> pentru independenta grupurilor de tigani. Transfor marile in domeniul socio-economic necesita daca ei doresc sa-si pastreze stilul de viata si identitatea sa se adapteze rapid si activ, cu ajutorul instrumentelor pe care le pot obtine prin scoala. Toate ocupatiile traditionale necesita acum alfabetizarea, pe linga faptul ca e nevoie a fi adaptate la timpurile moderne, daca se doreste supravie tuirea lor.<br />
In domeniul scolarizarii tiganilor, s-au incercat mai multe variante, care au vizat fie structura scolii, fie metodele de predare (vezi Liegeois, 1995, p. 211).<br />
Infiintarea de scoli speciale pentru tigani nu s-a dovedit totdeauna o idee buna, aducind cu ea un soi de discriminare si de imposibilitate de adaptare si integrare.<br />
Modificarea structurii <span class="IL_AD" id="IL_AD9">interne</span> a scolii prin constituirea unor clase speciale pentru tigani constituie o alta varianta. Un avantaj al claselor speciale este acela ca asigura o receptare si imbogatire a propriei culturi, mai ales daca invatatorul este de aceeasi etnie. Totusi, tiganii resping, de cele mai multe ori, ideea claselor specializate, in care vad o forma clara de discriminare.<br />
O alta varianta ar fi cea a coexistentei claselor specializate cu clasele ordinare, in cadrul unei scoli cu clase diverse. Functionarea unor astfel de clase poate produce efecte variate si chiar contradictorii: pot fi concepute ca stagiu de tranzitie intre nescolarizarea copiilor si intrarea lor intr-o clasa ordinara; pot oferi o predare partiala intr-o proportie ce variaza functie de: capacitatea si dorinta copilului de integrare intr-o clasa obisnuita; gradul de conflict ce caracterizeaza relatiile dintre copiii tigani si ceilalti etc. intr-o alta varianta, clasa speciala poate fi inchisa, avind caracterisitici de ghetto. Copiii sint respinsi si chiar profesorii care predau la clasele respective sint marginalizati de colegii lor.<br />
Acest soi de apertheid marcheaza toate contactele si toate schimburile dintre cele doua grupuri de copii. Intr-o asemenea situatie, este posibil ca, dincolo de scoala, conflictele intergrupuri sa ia <span class="IL_AD" id="IL_AD10">forme</span> din ce in ce mai grave si mai <span class="IL_AD" id="IL_AD4">violente</span>.<br />
Clasele inchise de tigani pot fi o forma de tranzitie, dar si de constringere.<br />
Proximitatea fizica pe care ele o permit nu este in mod necesar, prin ea insasi, un sinonim pentru contactele socio-culturale. Din contra, se poate spune ca in aceste cazuri proximitatea fizica insasi genereaza izolarea, sau, uneori, demonstreaza stig matizarea copiilor tigani, a claselor lor, a profesorilor lor (Liegeois, 1994, p. 214).<br />
Cei mai multi dintre copii tigani care urmeaza scoala o fac in clase ordinare.<br />
Scolarizarea in clase ordinare sau scoli ordinare este o dorinta comuna si copiilor de tigani si factorilor de decizie in politica educationala. Exista, insa, tendinta insti tutiilor scolare de a integra copiii tigani in clase pentru retardati sau handicapati, ceea ce reprezinta o trasatura a politicii asimilationiste. O alta problema ar fi aceea ca, de multe ori, clasele ordinare nu sint adaptate pentru a face fata exigentelor scolare vizind copiii de tigani. Clasele ordinare pot fi si ele asociate asimilarii politice, in sensul ca duc la normalizare , adica uniformizare si pierdere a identitatii. De-a lungul timpului, acest lucru s-a urmarit cu prisosinta. Este absurd sa pretindem ca tendintele politice nu au influentat activitatea in clase. Din acest punct de vedere, clasele ordinare sint in mod real ordinare , parte a unui intreg care ramine prost adaptat la pluralismul cultural. Scolile ordinare trebuie vazute ca o optiune, o alterna tiva. Rezultatele cercetarilor pe aceasta tema confirma ideea ca integrarea cu succes a multor copii tigani e efectul supravegherii claselor specializate pentru o perioada.<br />
Vom prezenta, mai departe, analiza unui caz in care s-au experimentat, desi pentru scurt timp si din motive care nu derivau direct din idealul integrarii educationale a copiilor de tigani, variante precum: integrarea in clase ordinare, esuata inca de la primele incercari; constituirea unei clase speciale pentru copiii de tigani si varianta valabila astazi functionarea unei scoli speciale pentru copiii tigani.<br />
2. Studiu de caz : Scolarizarea copiilor tigani din satul Zanea, comuna Ciurea, Iasi<br />
Din totalul de 8300 locuitori ai comunei Ciurea, o suburbie a orasului Iasi, apro ximativ 500, deci 16, 6%, sint romi. Tiganii alcatuiesc un sat intreg, Zanea. Initial, satul a fost de romani, dar, dupa stabilirea tiganilor in anii '60-'70, din cauza neintele gerilor, romanii s-au retras, treptat. Comunitatea de tigani este divizata din punct de vedere politic, fapt relevat de existenta a doi bulibasi, supusi, unul, autoritatii regelui, celalalt, imparatului. Ierarhia paturilor sociale in sinul comunitatii este foarte stricta.<br />
Toti tiganii sint caldarari, seminomazi, ceea ce complica situatia scolara a copiilor, obligati sa paraseasca scoala cu lunile. Mentalitatile determina atitudinea parintilor fata de copiii nou-nascuti de sex feminin, abandonati adesea in maternitati, dar si fata de fetitele de virsta scolara care rareori sint inscrise la scoala, iar atunci cind se intimpla, cel mai adesea este din cauza conditionarii alocatiei de intretinere a copilului de frecventarea scolii.<br />
Dupa 1989, in aceasta localitate s-au produs mai multe conflicte, aproape toate generate de nemultumirea tiganilor in legatura cu functionarea scolii. Un prim conflict a fost generat de inexistenta unei scoli speciale pentru tigani, cerinta impusa de faptul ca parintii copiiilor de romani nu au acceptat si nu accepta in continuare prezenta copiiilor de tigani la scoala din comuna. Un alt conflict a fost generat de neprimirea certificatelor de absolvire a patru clase de catre tiganii care pretindeau acest lucru in urma unei frecvente foarte slabe sau a unei totale neprezentari la scoala.<br />
In contextul acestui conflict s-a ajuns chiar la incercarea de incendiere de catre tigani a scolii. Dupa acest incident s-a incercat integrarea elevilor romi in scoala din comuna, ceea ce a generat vii reactii de impotrivire din partea parintilor copiilor romani. Nici constituirea unei clase speciale pentru copiii tigani in cadrul scolii nu a fost de natura sa detensioneze situatia, astfel ca singura varianta valabila a ramas, in continuare, functionarea unei scoli separate pentru tigani, in urma repararii acesteia.<br />
Obiectivele investigatiei, intr-o prima etapa, au constat in: identificarea reprezentarilor despre scoala ale copiiilor de romi; perceperea reciproca a copiiilor romani si a copiiilor tigani in perspectiva pre gatirii lor scolare intr-o scoala comuna.<br />
Datele culese, cu preponderenta, din interviuri si chestionare releva o mare dispo nibilitate a copiiilor tigani pentru integrare si confirma ideea ca educatia, indeosebi cea realizata in scoala, joaca un rol important in acest sens; releva, in acelasi timp, multiple dificultati generate de prejudecati, dezinteres, neinformare, probleme finan ciare etc. Prezentam, in continuare, citeva concluzii rezultate din interpretarea datelor culese prin aplicarea de chestionare copiiilor tigani si romani:<br />
1. Copiii de romani si copiii de tigani si-au construit imagini pozitive legate de frecventa scolara: 93,33% dintre copiii tigani cred ca, de obicei, copiii romani frecventeaza scoala; 70,37% dintre copiii romani cred acelasi lucru despre copiii tigani;<br />
2. Copiii tigani prefera, in aceeasi masura (60%), prieteni tigani si prieteni romani; intr-un procent foarte mare (93,33%) ei au indicat ca doresc colegi de clasa ro mani, semn al nevoii de acceptare si integrare. Ca vecini, locuitori ai comunei si colegi de banca, insa, ei prefera pe tigani. Raspunsurile confirma, pe de o parte, solidaritatea cu membrii comunitatii, pe de alta parte, izolarea geografica si so ciala a comunitatii de tigani. Tiganii sint refuzati de majoritatea (70,37%) copiiilor romani ca prieteni, colegi de banca sau vecini. Sint acceptati doar intr-o masura mica in calitate de colegi de clasa sau locuitori ai aceleasi comune.<br />
3. Toti copiii de romi recunosc ca scoala le este necesara pentru a invata sa scrie si sa citeasca. Ca motive ale frecventarii scolii, indica: baietii, in procentul de<br />
100%, dorinta de a deveni soferi cind vor fi mari, fetele, in procent de 60%, pentru ca asa trebuie , semn al nevoii de integrare, dar si al unui spirit de confor mare mai accentuat. Intr-un procent ridicat, 73,33%, copiii tigani apreciaza ca frecventarea scolii poate conduce la o mai buna vecinatate cu romanii, lucru remarcat de copiii romani intr-un procent cu mult mai mic (29,62%).<br />
4. Mai mult de jumatate dintre copiii tigani nu doresc scoli proprii si nici sa invete in limba romani, iar in ceea ce priveste aparitia de ziare si existenta unor posturi de radio si televiziune in limba tiganeasca coexista opinii pentru si impotriva. Parerile copiiilor romani difera, insa, de cele ale copiiilor tigani. Majoritatea copiiilor romani (70,37%) indica faptul ca romii ar trebui sa aiba scoli proprii, fetele fiind, chiar, mai ferme in pozitia lor. Aproape 60% dintre copiii romani nu sint de acord ca tiganii sa aiba ziare, posturi de radio si TV in limba lor, ceea ce indica neaccep tare, intoleranta.<br />
5. In timp ce copiii tigani nu percep sau nu recunosc existenta conflictelor intre romani si tigani, majoritatea copiiilor romani (85,18%) identifica aceste neinte legeri ca dominanta a relatiilor cu comunitatea de romi din comuna.<br />
In conditiile in care modificarea structurii scolii in favoarea integrarii copiilor si, in general, a tiganilor nu va fi posibila, cel putin ca solutie imediata, se impun conce perea si experimentarea unor strategii educationale adaptate specificului comunitatii scolare de tigani din aceasta localitate (virste foarte mari si diferite, lipsa de motivatie sau existenta unei motivatii exterioare etc.).<br />
Educatia scolara poate constitui cheia rezolvarii problemei tiganilor. Nu e vorba doar de educatia copiilor tigani, ci si de educatia, dintr-o perspectiva interculturala, a copiilor populatiei majoritare. Piedica in calea integrarii tiganilor nu consta doar in lipsa de pregatire si nerenuntarea la stilul lor de viata, ci si in atitudinea netiganilor.<br />
Stereotipurile traditionale sint insa active (Zamfir, 1993, p. 172) si sint corelate cu indiferenta fata de situatia sociala a romilor. Majoritarii prefera sa-i ignore decit sa adopte tactici active de integrare; prefera sa-i mentina la marginea societatii decit sa depuna eforturi pentru a-i accepta.<br />
3. Pentru o educatie interculturala<br />
Teoretizarile si actiunile vizind interculturalitatea constituie consecinta unor dificultati relationale ivite in situatiile de criza. Interculturalismul, ca principiu teoretic si actional, s-a afirmat ca un raspuns specific la o problema de teren: esecul scolarizarii copiilor imigranti (Abdallah-Pretceille, 1986), generalizindu-se ca solutie posibila pentru toate situatiile problematice ce transpar din relatiile dintre comunitati. Analiza problemei tiganilor pe coordonatele psihosociala si pedagogica a confirmat ideea unei educatii interculturale, vizind copiii tigani si romani, deopotriva.<br />
O definire comprehensiva a interculturalismului ne ofera Micheline Rey<br />
(1984, p. 13): Cine spune intercultural, spune in mod necesar, plecind de la sensul plenar al prefixului inter: interactiune, schimb, deschidere, reciprocitate, solidaritate obiectiva. Spune, de asemenea, dind deplinul sens termenului cultura: recunoasterea valorilor, a modurilor de viata, a reprezentarior simbolice la care se raporteaza fiin tele umane, indivizi sau societati, in interactiunea lor cu altul si in intelegerea lumii, recunoasterea importantei lor, recunoasterea interactiunilor care intervin simultan intre multiplele registre ale aceleiasi culturi si intre diferite culturi .<br />
Educatia interculturala vizeaza o abordare pedagogica a diferentelor culturale, strategie prin care se iau in consideratie specificitatile spirituale sau de alt gen (dife rente sociale, economice etc.), evitindu-se, pe cit posibil, riscurile ce decurg din schimburile integrale dintre culturi sau, si mai grav, tendintele de atomizare a cultu rilor. Abordarea interculturala, se arata intr-o lucrare editata de Consiliul Europei<br />
(Perotti, 1992), nu este o noua stiinta, nici o noua disciplina, ci o noua metodologie ce cauta sa integreze, in interogatia asupra spatiului educational, datele psihologiei, antropologiei, stiintelor socialului, politicii, culturii, istoriei. Discursul asupra inter culturalului isi extrage seva din perspectivele deschise de conexiunile disciplinare.<br />
Educatia interculturala vizeaza dezvoltarea unei educatii pentru toti in spiritul recu noasterii diferentelor ce exista in interiorul aceleiasi societati si nu o educatie pentru culturi diferite, ceea ce ar presupune staticism si izolarea grupurilor culturale. O educatie conceputa in perspectiva interculturala va resemnifica relatiile dintre scoala si alte spatii educative; ea va deborda zidurile scolii, prelungindu-se si insinuindu-se in activitatile informale.<br />
Abordarea interculturala refuza tentativa folclorica si caricaturala de apropiere a unei culturi, stigmatizarea sau ierarhizarea valorica a culturilor. Perspectiva inter culturala poate conduce la evitarea tendintelor de dispret si aneantizare a unei culturi minoritare. Interculturalismul este un instrument pentru ameliorarea egalizarii san selor si a insertiei optimale a populatiilor straine, europene sau nu, in viata economica si sociala, punind in practica dorinta de intarire a drepturilor pentru toti si, de aici, chiar dezvoltarea democratiei (Bouchez, Peretti, 1990, p. 139).<br />
Educatia interculturala presupune o noua abordare a orizontului valorilor. Acestea nu mai trebuie sa fie concepute intr-o maniera binara, exclusivista (bune-rele, ale noastre-ale altora etc.). Perspectiva dihotomica, maniheista este straina ipotezei inter culturale.<br />
Cercetatorii din perimetrul educatiei interculturale releva, in mod explicit, impor tanta alteritatii pentru delimitarea si constituirea identitatii. Micheline Rey sugereaza faptul ca interculturalitatea nu presupune, cum se sugereaza deseori, dreptul la diferenta , intrucit acest slogan (pedagogic) conduce la apertheid si tinde chiar sa-l justifice. Interculturalul este mai ales dreptul la egalitate (pe care diversitatea nu o pune in chestiune) si, mai ales, locul esential al alteritatii, care simultan fundamen teaza si reinnoieste intreaga viata (individuala si sociala) si insasi cultura (1985, p. 2).<br />
Posibilitatile de adaptare ale individului devin mai largi. Individul poate actualiza un anumit segment identitar, pentru a se ancora mai bine in situatiile in care se implica.<br />
In acelasi timp, contactul cu altul constituie cea mai buna ocazie de a se interoga asupra propriei identitati.<br />
Cind se pune problema identitatii tiganilor, avem in vedere identitatea lor cultu rala. Prin identitate culturala vom intelege apartenenta lor la o serie de referinte culturale stabile, la un ansamblu de semnificatii, de valorizari ale realului.<br />
Perspectiva interculturala, imprimata invatamintului nostru, s-ar putea lovi de anu mite prejudecati sau ar putea sa reinvie sentimente de ura sau dispret, acumulate in timp. Inainte de a incerca sa cultivam in spiritele oamenilor dorinta de cunoastere si atasare la alte culturi, trebuie sa se disipeze sentimentele si prejudecatile vechi; trebuie pregatit un grad zero in obisnuintele si mentalitatile noastre, pentru a favo riza dezvoltarea unei atitudini interculturale autentice.<br />
Intre numeroasele exigente pe care le creeaza perspectiva unei educatii intercultu rale, un loc aparte il ocupa formarea formatorilor in sensul dobindirii unei competente transculturale prin cunoasterea, directa sau indirecta, a cit mai multor medii culturale.<br />
In virtutea acestei exigente, educatorii pentru clasele de tigani vor fi introdusi nu doar in problematica pedagogiei interculturale, ci si in universul cultural al lumii tiganilor.<br />
E necesar ca ei sa perceapa stilul lor de viata, distinctivitatea lor, pentru a realiza actiunea educativa cu succes si pentru a crea puntea de legatura intre clasele de copii tigani si celelalte clase, intre lumea tiganilor si cea a netiganilor.<br />
<br />
<phopv></phopv><br />
<b><a href="http://www.preferatele.com/docs/diverse/2/educatia-copiilor-de13.php">SURSA: PREFERATELE.COM</a></b>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-37975161043095155642010-01-04T05:20:00.000-08:002010-01-04T05:20:11.770-08:00moartea tiganilorIon Miutescu a fost singurul supravieţuitor dintr-o familie de 18 ţigani deportaţi în Transnistria.<br />
<br />
În octombrie 2007, „Cotidianul” a arhivat povestea<br />
lui lângă alte drame ale romilor care au pătimit în Holocaust.<br />
<br />
Violurile, deja clasice în lumea sordidă a lagărelor, nu erau de ajuns pentru nebunii cu arme. Îşi amintea Miutescu: „Îşi băteau joc de lume. Erau mama cu copilul, îi puneau cu forţa să facă sex, să râdă de ei. Ca să nu rămână fără cinste, fetele trebuiau să se îmbrace ca băr baţii. La noi e treabă mare să fii fată mare şi toate familiile erau ruşinate acolo. Nu aveai ce face. Fetele se îmbrăcau cu pantaloni, îşi ridicau părul şi îşi puneau pălărie în cap. Se purtau ca băieţii, să scape de batjocură”.<br />
<br />
Şi mai mult: „Erau oameni care nu avea ce mânca. Şi tăiau din morţi să mănânce, ca să trăiască”. Dincolo de canibalism: copiii cei mai mici erau primii privaţi de hrană, fiindcă oricum cedau cel mai uşor.<br />
<br />
Moartea ţiganilor. A fost întâi un deziderat stupid, apoi un genocid real. Prea puţini se căiesc. Dimpotrivă. De ce? Întâi, generalizarea: ţiganii sunt hoţi, ţiganii sunt leneşi, ţiganii sunt nespălaţi, ţiganii ne distrug. Toţi. Apoi, şi dacă nu sunt hoţi, leneşi, nespălaţi şi nocivi, ţiganii nu sunt chiar oameni întregi şi, ca atare, pot fi trataţi ca nişte animale.<br />
<br />
Ar mai fi şi tentaţia de a arăta că eşti puternic în faţa celui slab. Culturile solide au zdrobit culturile slabe. Aşa a fost istoria. Şi istoria a avut capitole greşite. Mâine, pe lista celor blestemaţi ar putea intra, uşor, românii. Şi nu (doar) din vina ţiganilor (care sunt, asta uităm cel mai uşor, tot cetăţeni români).<br />
<br />
În fond, ce deranjează cel mai mult? Că statul român n-a putut să-i asimileze pe ţigani şi suportă consecinţe teribile? Că mulţi români au împrumutat masiv din cultura minoritarilor, elementele cele mai stridente, lanţurile şi cefele groase, tricourile mulate, muzica orientală?<br />
<br />
Apocalipsa nu e doar din viitor. Apocalipsa a mai fost. De fiecare dacă când oamenii au încetat să vadă în jurul lor oameni şi au început să ucidă. Forumurile ziarelor sunt inundate de formula asta: „Moarte ţiganilor!”. Sunteţi siguri<br />
? Câţi nevinovaţi trebuie să dispară fiindcă nu suntem în stare să utilizăm corespunzător instrumentele legale pentru a-i elimina din societate pe cei care greşesc?<br />
<br />
Doar un exemplu: Srinivasa Ramanujan Iyengar. E numele unui geniu, probabil cel mai important matematician al secolului trecut. Ramanujan s-a născut într-un sat sărac din India şi n-a trăit decât 33 de ani. Cu o scurtă defecţiune de destin ar fi putut intra în sfera urii generalizate.<br />
<br />
N-a urmat o şcoală tradiţională, n-a avut nicio pregătire formală. A fost descoperit, printr- un miracol, de un profesor care l-a adus la Cambridge. Contribuţiile sale în domeniile teoriei numerelor, seriilor infinite şi fracţiilor continue sunt fabuloase. Şi pe teoria numerelor se bazează, mai mult decât ştim, ce e în jurul nostru.<br />
<br />
Fără Ramanujan, care azi ar fi trecut lejer drept un ţigan perfect detestabil din grămadă, am fi fost toţi mai săraci. Merita să moară pentru că era „cioară”, nu?<br />
<br />
<a href="http://www.evz.ro/articole/detalii-articol/867477/ANDREI-CRACIUN-Moartea-tiganilor/">sursa: EVZ.ro </a><br />
autor Andrei Craciuncatalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-26137253970289054202010-01-01T03:44:00.001-08:002010-01-01T03:44:14.590-08:00urare pentru noul an<div class="separator" style="clear: both; text-align: center;"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQ_qVW73s7A7ttXwT6CN_4cDcGX2Por0OsMczl4UWx2zpsMzsSarfu1aVmKiQneziPssAdf-1yMFhB8HIMYSWEDSjKR32E95YcZcRrEz9fzSe6xpWRTVKhyphenhyphenOEyEH3LUDyaTUOP4bxjoH3f/s1600-h/eu+stau+la+usa+si+bat.jpg" imageanchor="1" style="margin-left: 1em; margin-right: 1em;"><img border="0" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjQ_qVW73s7A7ttXwT6CN_4cDcGX2Por0OsMczl4UWx2zpsMzsSarfu1aVmKiQneziPssAdf-1yMFhB8HIMYSWEDSjKR32E95YcZcRrEz9fzSe6xpWRTVKhyphenhyphenOEyEH3LUDyaTUOP4bxjoH3f/s400/eu+stau+la+usa+si+bat.jpg" /></a><br />
</div><br />
<br />
Imi pun aceeasi intrebare ca si in urma cu un an, <b>exista nou an.</b>..?! Nu suntem oare aceeasi, pe acelasi drum, numarand aceleasi secunde in acelasi ceas, in acelasi ritm firesc, firesc, firesc... Ce este nou?! Promisiunile aceleasi, sansele aceleasi, planurile la fel...Vietuim intre aceleasi limite, iar daca dorim sa scapam, sa evadam din ele nu stim pe unde sau alegem iesiri echivocate, la final ne trezim in acelasi punct , poate un pic mai obositi sau poate mai (i)luminati sau poate ...oricum ar fi, ramane mereu o neimplinire, ceva in adancul sufletului care ne spune ca e nevoie de ceva, ca trebuie sa existe ceva care sa atinga timpul in asa fel incat sa ne faca sa sa simtim "noul" ca pe o adevarata nastere din nou...poate cunoasteti senzatia ;<br />
<br />
"Iara Eu stau la usa si bat. Daca aude cineva glasul Meu si deschide usa, voi intra la el , voi cina cu el si el cu Mine!" Apoc. 3, 20<br />
<br />
Aceasta este urarea mea pentru toti cititorii mei, oricat de binevenita este unora, oricat de socanta sau neconsiderabila pentru altii: sa deschideti Usa care sa va aduca in suflet pe Cel care stie si poate sa faca din anul acesta, din drumul vostru, din viata voastra ceva cu adevarat nou , nobil si frumos, sa-L cunoasteti pe Dumnezeu, sa aceptati invitatia Sa plina de dragostea de a va fi Ce mai bun Prieten in viata!<br />
<br />
Se alatura urarii mele , fiica mea Miriam si sotul meu, Alin!catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-68619114623755855652009-12-06T12:18:00.001-08:002009-12-06T12:18:33.984-08:00Perceptia romanilor: "Tiganii" sunt "neoamenii" de langa noiRomii rămân categoria cea mai defavorizată din Europa. Cercetătorii care se apleacă asupra acestei probleme avertizează că ura majorităţii, manifestată prin agresiuni sau prin izolarea comunităţilor de romi, împiedică integrarea acestora în societate. De această situaţie nu sunt străini nici politicienii, care nu se dau în lături de la a da vina pe romi pentru toate problemele ţării.<br />
<br />
;<br />
05 Mar 2009 <a href="http://www.cotidianul.ro/foto/romii_sunt_despartiti_de_romani_prin_bariere_mentale_si_ziduri_din_beton-18499.html">Romii sunt despartiti de romani prin bariere mentale si ziduri din beton</a> <br />
<br />
<br />
<div class="gallery_items" id="video" style="display: none;"><a href="javascript:void(0);" onmousedown="slide(95,'2','450');"><img class="arr_left" src="http://www.cotidianul.ro/images/gallery_left.gif" /></a> <br />
<div class="OLayer"><div id="PLayer2" style="position: absolute; width: 0px;"></div></div><a href="javascript:void(0);" onmousedown="slide(-95,'2','450');"><img class="arr_right" src="http://www.cotidianul.ro/images/gallery_right.gif" /></a> <br />
</div><div class="gallery_items" id="audio" style="display: none;"><a href="javascript:void(0);" onmousedown="slide(95,'3','450');"><img class="arr_left" src="http://www.cotidianul.ro/images/gallery_left.gif" /></a> <br />
<div class="OLayer"><div id="PLayer3" style="position: absolute; width: 0px;"></div></div><a href="javascript:void(0);" onmousedown="slide(-95,'3','450');"><img class="arr_right" src="http://www.cotidianul.ro/images/gallery_right.gif" /></a> <br />
</div><div class="spacer10"><br />
</div><div style="float: left; margin-bottom: 10px; position: relative;"><div class="img"><a href="http://www.cotidianul.ro/foto/romii_sunt_despartiti_de_romani_prin_bariere_mentale_si_ziduri_din_beton-18499.html" title="Romii sunt despartiti de romani prin bariere mentale si ziduri din beton"><img alt="Romii sunt despartiti de romani prin bariere mentale si ziduri din beton" src="http://media2.gruprc.ro/photo/thumbs/450_500/032009/26fab5089aef83aa61de582fe492f01e.jpg" title="Romii sunt despartiti de romani prin bariere mentale si ziduri din beton" /></a><br />
</div><div><div class="fotodesc" id="fotodesc" style="width: 450px;"><div class="none_alpha"><br />
</div></div></div></div><div align="center"></div><span id="ArticleBody"> </span><br />
<div><span id="ArticleBody">Potrivit recensământului din 2002, în România trăiesc 535.140 de romi, 2,46% din populaţia ţării. Cum o mare parte evită să-şi recunoască etnia, percepută mai degrabă ca un stigmat, estimările neoficiale vorbesc de peste 2.000.000 romi, adică aproximativ 10 procente din populaţia totală. Plasamentul comunităţilor de romi în România urmează fidel zonele roşii ale hărţii sărăciei, dar aceasta nu e singura şi nici cea mai gravă problemă cu care romii dau piept.</span><br />
</div><div><br />
</div><div><span id="ArticleBody">Spre deosebire de alte ţări europene, în România, exceptând cazul Hădăreni, când sătenii români şi maghiari au lăsat deoparte ura reciprocă şi au pus topor lângă topor şi torţă lângă torţă pentru a-i lichida pe romi, ura nu se manifestă prin violenţă fizică. </span><br />
<div class="banner"><div class="divt"><span id="ArticleBody">Publicitate</span><br />
</div><div align="center"><script type="text/javascript">
/* (c)AdOcean 2003-2009, f5web_ro.cotidianul.ro.HOME.HOME pagini.box 300x250 */
ado.slave('adoceanrealitaterotbpnlpiold', {myMaster: 'gaGavI9tozPv96Lu.NOV.i3wjD4xZJB1UyDPHVSGnDX.p7' });
</script><script type="text/javascript">
if(typeof adoceanrealitaterotbpnlpiold=='function') {adoceanrealitaterotbpnlpiold();}
</script><script src="http://realitatero.adocean.pl/files/js/billboard_banner_box_lib3.js">
</script><span id="ArticleBody"><br />
<script id="script_lcpqkohrhx" language="javascript" src="http://realitateadro.hit.gemius.pl/_1260129992986/redot.js/id=p301v7L1_bik.giBKU__YvV4XovpTHtON8XLT6eTakr.c7/arg=1/stparam=lcpqkohrhx/sarg=00000004D4C3AE76/fastid=1224979098645139980">
</script></span><br />
</div><div class="divb"><br />
</div></div><span id="ArticleBody">În pofida acestui fapt, fenomenul rămâne o realitate ce se manifestă prin discursuri agresive, respingere şi chiar segregare.</span><br />
</div><div><br />
</div><div><span id="ArticleBody">Pe timpul cercetării sale în Cluj, antropologul Giovanni Picker de la Universitatea din Milano a observat că rasismul este adânc împământenit în mentalul colectiv al românilor. Picker dă exemplul unui afiş din fereastra unui Internet cafe din centrul Clujului care interzicea expres accesul romilor pe motivul că „în fiecare seară se ceartă şi se bat”. Picker subliniază că termenul „ţigan” este adesea despuiat de orice dimensiune umană. „Un taximetrist mi-a spus: «Sunt ei ţigani, dar sunt fiinţe umane». Faptul că a simţit nevoia să facă această precizare m-a făcut să cred că în imaginea populară ţiganii nu sunt priviţi ca fiinţe umane”, argumentează antropologul.</span><br />
</div><div><br />
</div><div><span id="ArticleBody">Când vine vorba despre definiţia populară a romilor, cercetătorul italian argumentează că românii pun accent pe diferenţierea culturală a romilor faţă de populaţia majoritară, iar diferenţele socio-economice apar într-un plan secundar. Totuşi, sărăcia romilor este pusă, într-un cerc vicios, chiar pe seama caracteristicilor culturale ale etniei. „Sunt consideraţi săraci pentru că nu muncesc, dar nu muncesc tocmai pentru că sunt romi. E un fel de profeţie care se autoîmplineşte”, explică Picker. Arhitectul român Cătălin Berescu, implicat în elaborarea de planuri urbanistice pentru comunităţile de romi, subliniază că, de multe ori, aceştia nu sunt angajaţi tocmai din cauza etniei lor.</span><br />
</div><div><br />
</div><div><pub><span id="ArticleBody">Sfera politică joacă deopotrivă un rol important în perpetuarea prejudecăţilor faţă de minorităţi. Prin atacurile la adresa minorităţilor, politicienii caută fie să adune capital politic de pe urma prejudecăţilor, fie să distragă atenţia publicului de la alte chestiuni aprinse, cum sunt nivelul scăzut de trai, şomajul, <a href="javascript:;" onclick="X1_U_ClickBanner('ClickOnKeyword');" onmouseout="TOut()" onmouseover="group0TOver(this,10,'criza')" style="border-bottom: 1px solid rgb(0, 0, 255); color: blue;">criza</a> economică sau scandalurile politice.</span></pub><br />
</div><div><br />
</div><div><span id="ArticleBody">„Liderii o cultivă (prejudecata-n.red.) pentru că le convine, aşa pot muta atenţia publicului de la problemele care ar trebui să-l preocupe. Această strategie e cea mai facilă, prejudecata e înrădăcinată, se moşteneşte” este opinia sociologului Vasile Burtea despre rolul romilor de ţapi ispăşitori pentru problemele cu care se confruntă statul. Aceeaşi părere o are şi Giovanni Picker. „Partidele politice tind să promoveze acţiuni radicale, extreme, pentru a obţine atenţie şi pentru a câştiga sprijin electoral”, argumentează el, referin-du-se la modul în care guvernanţii italieni instrumentează isteria populară direcţionată împotriva imigranţilor, dar mai ales a romilor şi românilor. O analiză recentă a think-tank-ului american Stratfor avertizează asupra faptului că xenofobia înfloreşte pe timp de criză, ca un efect secundar al problemelor sociale.</span><br />
</div><div><br />
</div><div><span id="ArticleBody">Atitudinea faţă de romi este modelată în primul rând de frecvenţa şi de calitatea contactului social. „Printre persoanele care au cunoştinţe sau chiar prieteni printre membrii comunităţii rome, percepţia era mult mai bună. Percepţia celor care nu au cunoştinţe este mult mai influenţată de imaginea populară a romilor, care este foarte derogatorie”, argumentează Giovanni Picker, consultat de Cotidianul.</span><br />
</div><div><br />
</div><div><span id="ArticleBody">În aceste condiţii, segregarea acestor comunităţi are efecte negative. Astfel de cazuri de izolare sunt însă din ce în ce mai frecvente din România. Primarul din Tărlungeni, judeţul Braşov, a împrejmuit comunitatea de romi din sat cu un zid din beton înalt de doi metri, astfel încât romii sunt nevoiţi să facă un ocol de doi kilometri pentru a ajunge în centrul localităţii. Tot o stavilă din beton, construită pe vremea regimului comunist, desparte şi azi cei 1.500 de membri ai unei comunităţi de romi din Sfântu Gheorghe. Ideea zidului le-a venit şi locuitorilor oraşului ceh Nestemice, care au apelat la aceeaşi soluţie în 1999. Tot o formă de discriminare este şi relocarea romilor în tabere iniţiată de Valter Veltroni, edilul Romei. În tabăra de la Castel Romano, la 35 de kilometri de Roma, romii trăiesc în containere, au apă o oră pe zi, nu beneficiază de protecţie împotriva incendiilor şi numeroase maşini de poliţie dau târcoale taberei. Mai mult, tabăra din Via Condoni este chiar împrejmuită cu sârmă ghimpată.</span><br />
</div><div><br />
</div><div><span id="ArticleBody">Pe lângă separarea fizică, pe modele ce aduc aminte de proiectele vizând afroamericanii sau chiar de infamul ghetou evreiesc din Varşovia, care anulează interacţiunea între grupuri, măsura are darul de a perpetua fenomenul infracţional. „Astfel de măsuri izolează cultura infracţională şi fac să se reproducă la fel ca în închisori”, este de părere Cătălin Berescu.</span><br />
</div><div><br />
</div><div><span id="ArticleBody">În unele ţări europene, chiar membre UE, violenţa fizică împotriva comunităţilor de romi este în ascensiune. Doi romi, tată şi fiu, au fost arşi de vii în urma unui atac premeditat asupra unui grup de romi în localitatea maghiară Tatarszentgyorgy. De asemenea, în octombrie 2008, extremiştii cehi ieşiţi la vânătoare au fost cu greu stăviliţi de poliţişti să nu dea năvală peste comunitatea romă din Litvinov.</span><br />
</div><div><br />
</div><div><span id="ArticleBody"><b>Evreii şi romii, ţintele istorice ale xenofobiei europene</b></span><br />
</div><div><br />
</div><div><span id="ArticleBody">Andrei Oişteanu, cercetător la Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române, observă că există asemănări între prejudecăţile care au bântuit în trecut imaginea evreilor în ochii europenilor şi cele cu care încă se confruntă comunitatea romilor. Mecanismul care stă la baza acestor prejudecăţi este generalizarea stereotipurilor. „Clişeul nu e o minciună, ci un adevăr parţial ridicat la rang de adevăr general”, explică Oişteanu, autorul volumului „Imaginea evreului în cultura română”. „Aici există o paralelă. La sfârşitul secolului 19 şi începutul secolului 20, dar mai ales în perioada interbelică s-a făcut un abuz masiv de stereotipuri mintale. Evreii erau consideraţi murdari, trădători, laşi, se spunea că fraudează, mint, fură şi fac camătă”, aminteşte cercetătorul. Potrivit antropologului italian Giovanni Picker, „lenea”, „murdăria” şi „periculozitatea” sunt cele mai dese etichete negative cu care românii gratulează comunitatea romă. O altă asemănare notează că romii, aidoma evreilor înainte de 1948, nu au un stat propriu care să îi protejeze. Când vine vorba despre diferenţe, Oişteanu notează lipsa de închegare a comunităţii rome în comparaţie cu evreii care şi-au constituit organizaţii naţionale, internaţionale şi continentale foarte puternice. „Romii sunt completamente dezorganizaţi, nu au o voce unică, puternică”, subliniază Andrei Oişteanu.</span><br />
</div><div><br />
</div><div><span id="ArticleBody"><b>„Ţigan” versus „rom” </b></span><br />
</div><div><span id="ArticleBody">Folosirea denominării „rom” provoacă discuţii aprinse. Recent s-a iţit chiar ideea unei iniţiative legislative care să impună termenul „ţigan” în loc de „rom”, varianta dictată de corectitudinea politică. Argumentele în favoarea folosirii primului constată asemănarea fonetică dintre „rom” şi „România” şi avertizează asupra pericolului pe care asocierea cu romii şi presupusa lor infracţionalitate l-ar putea exercita asupra imaginii ţării. Susţinătorii variantei „rom” argumentează că „ţigan” este în sine o formă de discriminare. „Termenul nu are nici o legătură cu autoidentificarea în limba romani a etniei romilor, ci este un cuvânt profund peiorativ folosit de alteritate/neromi pentru a insulta romii”, a explicat pentru Cotidianul Delia Grigore, lector la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii Bucureşti. Până şi Dicţionarul Explicativ al limbii române recunoaşte conotaţia rasială şi peiorativă atribuită în cultura română cuvântului „ţigan”. Definiţia din DEX explică acest cuvânt prin „epitet dat unei persoane brunete” sau „epitet dat unei persoane cu apucături rele”, iar pe lista sinonimelor sale se strecoară „cioară” şi „cioroi”, apelative evident rasiste.</span><br />
</div><span id="ArticleBody"><br />
<br />
</span>sursa: <a href="http://cotidianul.ro/">COTIDIANUL.RO</a><a href="http://www.cotidianul.ro/perceptia_romanilor_iganii_sunt_neoamenii_de_langa_noi-75647.html"> /http://www.cotidianul.ro/perceptia_romanilor_iganii_sunt_neoamenii_de_langa_noi-75647.html</a><br />
<a class="noTrans" href="http://googleads.g.doubleclick.net/aclk?sa=l&ai=BMmkCyw4cS8LgAp_ZjQejzo2RCOnigD3b1d79BMCNtwGQThABGAEg2qXPCSgCOABQ79-_0fv_____AWDVjdOCvAigAdW-uPsDsgERd3d3LmNvdGlkaWFudWwucm-6AQozMDB4MjUwX2pzyAEB2gFaaHR0cDovL3d3dy5jb3RpZGlhbnVsLnJvL3BlcmNlcHRpYV9yb21hbmlsb3JfaWdhbmlpX3N1bnRfbmVvYW1lbmlpX2RlX2xhbmdhX25vaS03NTY0Ny5odG1sgAIBqQJgkIWDnDK5PsgCtdaoCqgDAegD9ALoA_sD9QMAAABE&num=1&sig=AGiWqtzn-61rKoaRyaKcGRAaRlNksILwrw&client=ca-pub-9476046694301239&adurl=http://www.sms-contactos.es/cvt.php%3Fconv_id%3D6246" onmouseout="window.status=''" onmouseover="window.status='go to www.sms-contactos.es';return true" style="text-decoration: none;"><span style="text-decoration: underline;"><b></b></span></a>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-16595722555218767612009-11-15T00:46:00.000-08:002009-11-15T00:46:58.712-08:00Rezoluţia Parlamentului European din 11 martie 2009 referitoare la situația socială a rromilor și îmbunătățirea accesului acestora pe piața muncii din UE<span class="italic">Parlamentul European,</span><br />
– având în vedere articolele 3, 6, 7, 29 și 149 din Tratatul CE, în special cerinţa ca statele membre să asigure şanse egale tuturor cetăţenilor Uniunii,<br />
– având în vedere articolul 13 din Tratatul CE, care abilitează Comunitatea să adopte măsurile corespunzătoare pentru a combate discriminarea bazată, printre altele, pe criterii de rasă sau origine etnică,<br />
– având în vedere rezoluția sa din 28 aprilie 2005 referitoare la situația rromilor în Uniunea Europeană<a href="http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-0117+0+DOC+XML+V0//ro#def_1_1" name="ref_1_1"><span class="sup">(1)</span></a> , cea din 1 iunie 2006 referitoare la femeile de origine rromă în Uniunea Europeană<a href="http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-0117+0+DOC+XML+V0//ro#def_1_2" name="ref_1_2"><span class="sup">(2)</span></a> , cea din 31 ianuarie 2008 privind o strategie europeană privind romii<a href="http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-0117+0+DOC+XML+V0//ro#def_1_3" name="ref_1_3"><span class="sup">(3)</span></a> și cea din 10 iulie 2008 referitoare la recensământul persoanelor de etnie rromă din Italia pe criteriul apartenenţei etnice<a href="http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-0117+0+DOC+XML+V0//ro#def_1_4" name="ref_1_4"><span class="sup">(4)</span></a> ,<br />
– având în vedere rezoluția sa din 9 octombrie 2008 referitoare la promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei, inclusiv a sărăciei infantile în Uniunea Europeană<a href="http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-0117+0+DOC+XML+V0//ro#def_1_5" name="ref_1_5"><span class="sup">(5)</span></a> ,<br />
– având în vedere Directiva 2000/43/CE din 29 iunie 2000 de punere în aplicare a principiului egalității de tratament între persoane, fără deosebire de rasă sau origine etnică<a href="http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-0117+0+DOC+XML+V0//ro#def_1_6" name="ref_1_6"><span class="sup">(6)</span></a> și Directiva Consiliului 2000/78/CE din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă<a href="http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-0117+0+DOC+XML+V0//ro#def_1_7" name="ref_1_7"><span class="sup">(7)</span></a> ,<br />
– având în vedere comunicarea Comisiei din 2 iulie 2008 intitulată "Agenda Socială reînnoită: oportunități, acces și solidaritate în Europa secolului XXI" (<a href="http://ec.europa.eu/prelex/liste_resultats.cfm?CL=ro&ReqId=0&DocType=COM&DocYear=2008&DocNum=0412">COM(2008)0412</a>), (Comunicarea Comisiei privind Agenda Socială reînnoită),<br />
– având în vedere propunerea din 2 iulie 2008 a Comisiei de directivă a Consiliului cu privire la punerea în aplicare a principiului tratamentului egal al persoanelor indiferent de religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală (<a href="http://ec.europa.eu/prelex/liste_resultats.cfm?CL=ro&ReqId=0&DocType=COM&DocYear=2008&DocNum=0426">COM(2008)0426</a>),<br />
– având în vedere poziția sa din 17 iunie 2008 privind propunerea de decizie a Parlamentului European și a Consiliului privind Anul European de luptă împotriva sărăciei și excluziunii sociale (2010)<a href="http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-0117+0+DOC+XML+V0//ro#def_1_8" name="ref_1_8"><span class="sup">(8)</span></a> ,<br />
– având în vedere rezoluția sa din 23 mai 2007 privind promovarea muncii decente pentru toți<a href="http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-0117+0+DOC+XML+V0//ro#def_1_9" name="ref_1_9"><span class="sup">(9)</span></a> ,<br />
– având în vedere Convenția-cadru a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale de la 1 februarie 1995 și Convenția Consiliului Europei pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din 4 noiembrie 1950,<br />
– având în vedere Convenția ONU împotriva torturii și a altor pedepse și tratamente cu cruzime, inumane sau degradante din 10 decembrie 1984,<br />
– având în vedere planul de acțiune al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) privind îmbunătățirea situației populației de etnie rromă și a populației sinti aflate pe teritoriul OSCE, din 27 noiembrie 2003,<br />
– având în vedere raportul anual pe 2007 al Agenției pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene referitor la rasism și xenofobie în statele membre,<br />
– având în vedere Declarația de la 2 februarie 2005 a Deceniului de integrare a rromilor și crearea, la 12 mai 2005, a Fondului pentru educație destinat comunităților de rromi,<br />
– având în vedere raportul Comisiei intitulat "Situația rromilor în Uniunea Europeană extinsă", din 2005,<br />
– având în vedere raportul Grupului consultativ de experți la nivel înalt în materie de integrare socială a minorităților etnice și de participare deplină a acestora pe piața muncii privind "Minoritățile etnice pe piața muncii: apel urgent pentru o mai bună incluziune socială", din aprilie 2007,<br />
– având în vedere raportul final al Comisarului pentru drepturile omului al Consiliului Europei privind situația drepturilor omului în cazul rromilor, al populației sinti și al nomazilor în Europa, din 2006,<br />
– având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European intitulat "Integrarea minorităților de etnie rromă"<a href="http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?pubRef=-//EP//TEXT+TA+P6-TA-2009-0117+0+DOC+XML+V0//ro#def_1_10" name="ref_1_10"><span class="sup">(10)</span></a> , (Avizul CESE),<br />
– având în vedere articolul 45 din Regulamentul său de procedură,<br />
– având în vedere raportul Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale, precum și avizul Comisiei pentru drepturile femeii și egalitatea de gen (<a href="http://www.europarl.europa.eu/sides/getDoc.do?type=REPORT&reference=A6-2009-0038&language=RO">A6-0038/2009</a>),<br />
A. întrucât, în urma recentelor extinderi ale Uniunii Europene, necesitatea integrării sociale a dat naștere unor noi provocări, cărora trebuie să li se facă față în contextul noilor circumstanțe demografice și economice; întrucât, deși toate statele membre trebuie să găsească modalități prin care să răspundă provocărilor respective, statele membre din Europa Centrală și de Est sunt cele mai afectate, din cauza transformării structurale, economice și sociale suferite pe parcursul ultimilor douăzeci de ani; constată, prin urmare, că grupurile sociale vulnerabile, precum rromii, sunt cele mai amenințate;<br />
B. întrucât, în statele membre în care sectoarele industriale au intrat în colaps, perspectivele de dezvoltare ale regiunilor au cunoscut un declin și, ca urmare, numeroși rromi, în special, au fost obligați să ocupe un loc marginal în societate din cauza propagării rapide a sărăciei; întrucât Parlamentul constată și reiterează faptul că, în cursul acestui proces, dreptul populaţiei de etnie rromă la cetățenia națională și cetățenia UE au suferit o depreciere și că aceștia nu au beneficiat într-un mod corespunzător de avantajele care decurg din extindere, ceea ce a agravat marginalizarea lor sub mai multe aspecte, crescând riscul de discriminare multiplă cu care se confruntă aceștia;<br />
C. întrucât ofensiva politică strategică pentru promovarea egalităţii de șanse pentru rromi trebuie să se confrunte cu o situație socială extrem de complexă, deoarece rromii, cea mai numeroasă minoritate etnică din Europa, se confruntă cu aceleași dezavantaje ca și alte grupuri; întrucât modul cel mai eficient prin care ar putea fi susținută această luptă îl constituie o strategie globală pentru rromi și o serie coordonată de instrumente, mergând până la o gamă de politici sectoriale, asigurându-se totodată finanțarea acestora;<br />
D. întrucât comunitățile nomade constituie un fenomen etnic separat, care ar merita să fie examinat ca un subiect separat atât din punctul de vedere al drepturilor omului, cât și al problematicii sociale și a pieței muncii;<br />
E. întrucât procesul integrării populației rrome în societate nu este unul unilateral, ci multilateral, și este necesar ca rromii să fie implicați în mod activ în procesul decizional la elaborarea politicilor de integrare socială;<br />
F. întrucât condițiile de viață ale comunităților de etnie rromă, precum și nivelul lor de sănătate și de școlarizare, sunt determinante pentru situația socială și pe piața muncii a acestora și sunt adesea folosite drept pretexte pentru excluderea lor din majoritatea societăților și pentru rasism; întrucât toate acestea împiedică îmbunătățirea calității vieții, constituind astfel un obstacol în calea exercitării drepturilor fundamentale și civile ale omului;<br />
G. întrucât slaba calitate a infrastructurilor din domeniul transporturilor, lipsa unui număr suficient de organe și servicii publice, în special a unor instituții de învățământ și de asistență medicală de calitate, precum și relocalizarea întreprinderilor, constrâng tineretul să-și părăsească localitățile de reședință din motive economice, agravând disparitățile dintre regiuni și fenomenul constituirii de ghetouri;<br />
H. întrucât, constituie un imperativ, chiar înainte de finalizarea celei de-a doua perioade a Procesului de la Lisabona, să se analizeze situația socială și perspectivele de angajare ale rromilor și să se decidă cu privire la demersurile care ar trebui întreprinse;<br />
I. recunoscând importanța Fondurilor structurale și de coeziune în promovarea integrării și constatând că, din cauza complexității problemelor sociale cu care se confruntă populaţia rromă, este de neconceput ca acestea să poată fi soluționate doar prin intermediul sistemului bazat pe proiecte, caracteristic Fondurilor structurale și de coeziune;<br />
J. întrucât recunoașterea bunelor practici anterioare este de o importanță incontestabilă, însă valabilitatea acestora este limitată în timp și spațiu;<br />
K. întrucât numeroase comunități de rromi manifestă în prezent tendința de a rămâne imobile, în loc să se deplaseze spre zone care pot oferi mai multe oportunități de angajare,<br />
<span class="underline"><span class="bold"><span class="italic">Rromii pe piața muncii: acces sau excludere?</span></span></span><br />
1. consideră că este necesară o abordare coordonată pentru îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață ale comunității rrome, care să vizeze următoarele trei obiective:<br />
<br />
<table><tbody>
<tr> <td> </td> <td valign="top" width="20">-</td> <td valign="top"> creșterea oportunităților economice pentru rromi;</td></tr>
<tr> <td> </td> <td valign="top" width="20">-</td> <td valign="top"> constituirea de capital uman și, respectiv,</td></tr>
<tr> <td> </td> <td valign="top" width="20">-</td> <td valign="top"> consolidarea capitalului social și a dezvoltării comunității;</td></tr>
</tbody></table>2. semnalează faptul că, în numeroase cazuri, politicile consacrate rromilor nu au îmbunătățit situația acestora; solicită ca, în toate acțiunile întreprinse la nivelul Uniunii Europene și la nivel național care afectează în mod deosebit rromii, părțile interesate din comunitatea rromă să participe în calitate de factori decizionali, astfel încât să se respecte capacitatea și responsabilitatea lor de a se organiza prin forțe proprii;<br />
3. constată că, în realitate, accesul inegal la servicii și multiplele dezavantaje cu care se confruntă copiii rromi nu le permit acestora în practică să aibă acces la dezvoltarea timpurie și la o educație de înaltă calitate; constată că dezavantajele respective au, la rândul lor, efecte negative asupra dezvoltării lor emoționale, sociale, fizice și cognitive, precum și asupra șanselor acestora pe piața muncii în viitor și, prin urmare, asupra integrării lor în rândul categoriei sociale predominante;<br />
4. constată că sistemele educaționale sunt selective și că, în pofida eforturilor depuse de statele membre pentru depășirea segregării, numeroasele și variatele sisteme concepute în mod ostentativ în vederea combaterii segregării servesc adesea, în realitate, la accentuarea disparităților dintre grupurile sociale și dezavantajează în mod profund categoriile sărace, îndeosebi rromii, care se regăsesc pe o pantă descendentă; subliniază, astfel, necesitatea unor politici educaționale specifice care să se adreseze familiilor rrome și să încurajeze participarea activă;<br />
5. subliniază faptul că, deși proporția tinerilor rromi înscriși în sistemele de învățământ preuniversitar și superior a crescut în unele state membre, în mare măsură nivelul calificărilor acestora rămâne încă inferior mediei Uniunii Europene; semnalează decalajul care există între lipsa forței de muncă, pe de o parte, și rata ridicată a șomajului în rândul rromilor cauzată de nivelul lor scăzut de calificare, pe de altă parte; solicită, astfel, ca statele membre și UE să facă o prioritate din sprijinirea eforturilor rromilor de a-și îmbunătăți nivelul de calificare; atrage atenția asupra faptului că, în lipsa unor calificări oficiale, poziția rromilor pe piața muncii poate fi îmbunătățită și prin crearea unui sistem de recunoaștere a aptitudinilor practice;<br />
6. îndeamnă statele membre să garanteze accesul egal al femeilor și fetelor rrome la o educație de calitate și să adopte măsuri cu caracter stimulativ (cum ar fi posibilitățile de evoluție profesională) pentru a atrage profesori buni în școlile situate în zone mai defavorizate din punct de vedere socio-economic și în special în comunitățile cu o pondere semnificativă a populației rrome din mediul rural;<br />
7. solicită statelor membre să îmbunătățească accesul femeilor rrome la învățământul profesional și să adapteze această formă de învățământ la nevoile piețelor muncii locale, astfel încât să le fie asigurate femeilor rrome competențele solicitate de piața forței de muncă;<br />
8. constată că, după finalizarea studiilor, marea majoritate a rromilor absolvenți de studii universitare nu revin în comunitățile lor și că unii dintre ei își neagă originile sau nu mai sunt acceptați în cadrul comunității lor când încearcă să se reintegreze;<br />
9. recomandă elaborarea unui pachet de programe global care să promoveze și să încurajeze întoarcerea absolvenților rromi de studii universitare în cadrul comunităților lor și ocuparea profesională în cadrul comunităților lor și în interesul acestora;<br />
10. consideră că cetățenii rromi din anumite state membre influențează piramida demografică într-un mod specific; constată că proporția copiilor rromi în cadrul populației totale este ridicată, în timp ce speranța lor de viață la naștere este cu cel puțin 10 ani mai mică decât cea a persoanelor care aparțin populației majoritare;<br />
11. consideră că, deși statele membre au folosit resurse importante ale Uniunii Europene, precum și resurse proprii, pentru a ajuta șomerii pe termen lung de etnie rromă să își găsească locuri de muncă, nu a fost identificată nicio soluție coerentă la nivelul Uniunii Europene: mijloacele de acțiune și amploarea măsurilor de soluționare a acestei situații cunosc ample variații de la un stat membru la altul și nu au oferit oportunități de reintegrare pe termen lung pe piața muncii, măsurile respective, cum ar fi programele publice de ocupare a forței de muncă, agravând totodată stigmatizarea rromilor; solicită, prin urmare, ca atât UE, cât și statele membre, să își modifice politica, favorizând o abordare integrată care să ia în considerare toate fațetele lipsurilor lor;<br />
12. invită statele membre să adapteze programele din învățământul profesional la nevoile piețelor muncii locale și să acorde stimulente angajatorilor care oferă locuri de muncă persoanelor necalificate (inclusiv rromilor) și care le oferă formare și oportunități de a câștiga experiență practică direct la locul de muncă;<br />
13. invită autoritățile locale şi pe cele ale statelor membre să furnizeze evaluări anuale defalcate pe genuri privind rata de reangajare a șomerilor pe termen lung (incluzând rromii) care au urmat un ciclu de formare profesională pe piața muncii și, pe baza experienței acumulate, să elaboreze noi metodologii și să lanseze programe de pregătire profesională adaptate la capacitățile locale și la nevoile economice;<br />
14. invită statele membre să utilizeze fondurile UE pentru a păstra și proteja activitățile tradiționale ale rromilor;<br />
15. este de acord cu opinia Comisiei potrivit căreia, din cauza dezavantajelor multiple cu care se confruntă, adulții rromi sunt subreprezentați în rândurile populației active și în educația de-a lungul vieţii, nu dispun în numeroase cazuri de acces la TIC și sunt suprareprezentați în rândul șomerilor pe termen lung și al celor cu meserii desconsiderate, ceea ce constituie cel mai important obstacol în calea reintegrării acestora pe piața muncii; solicită, prin urmare, aplicarea concretă a Directivei 2000/78/CE, care interzice discriminarea la locul de muncă pe considerente de religie sau credință, handicap, vârstă sau orientare sexuală;<br />
16. consideră că este important să se întreprindă acțiuni comunitare specifice pentru promovarea accesului rromilor la programe de formare profesională;<br />
17. atrage atenția statelor membre asupra faptului că această dihotomie socială este de natură să oblige numeroase persoane de etnie rromă aflate în căutarea unui loc de muncă să treacă de la economia legală la economia informală și că este nevoie de un efort coordonat la nivelul Uniunii Europene și la cel al statelor membre pentru a încuraja acești angajați să revină la o formă legală de angajare care să le permită să beneficieze de drepturile specifice lucrătorilor și de cele privind securitatea socială;<br />
18. consideră că trebuie luate măsuri de promovare a unei politici sociale și economice axate asupra integrării, inclusiv prin măsuri ad-hoc de asigurare a unor locuințe corespunzătoare;<br />
19. atrage atenția în mod special asupra faptului că încurajarea mobilității forței de muncă necalificate și fără pregătire profesională poate avea drept consecință o discriminare și mai accentuată a femeilor rrome, care sunt deja extrem de vulnerabile în fața discriminării multiple, și ar putea împiedica evoluția lor ulterioară pe piața muncii;<br />
20. solicită guvernelor statelor membre să asigure o mai mare independență economică a femeilor rrome, promovând proceduri simple de desfășurare a unei activități profesionale independente și de înființare de IMM-uri, facilitând accesul la microcredite și stimulând totodată economia bazată pe servicii la nivelul propriilor comunități, pentru a lărgi aria cunoștințelor și competențelor femeilor rrome;<br />
21. invită guvernele statelor membre să conceapă sisteme de stimulente, <span class="italic">printre altele</span> prin intermediul avantajelor fiscale, destinate întreprinderilor care angajează femei rrome;<br />
22. consideră că este necesar să se ia în considerare faptul că, în realitate, eliminarea așezărilor de rromi nu poate fi ușor concretizată prin utilizarea resurselor UE în conformitate cu normele aplicabile în prezent Fondului European pentru Dezvoltare Regională, având în vedere faptul că, în cazul statelor membre care au aderat la UE după 2004, numărul minim de locuitori necesar pentru ca așezările să fie eligibile pentru finanțare din bugetele pentru locuințe este stabilit astfel încât tocmai persoanele care trăiesc în cele mai rele condiții și în cele mai mici așezări nu pot avea acces la o astfel de finanțare;<br />
23. subliniază faptul că rezolvarea problemelor sociale și economice ale persoanelor de etnie rromă necesită o abordare exhaustivă și o soluție coordonată și orientată pe termen lung, care presupune politici în materie de locuințe, învățământ, asistență medicală și piața forței de muncă; în consecință, sugerează Comisiei și statelor membre că ansamblul măsurilor prin care se urmărește îmbunătățirea situației rromilor ar trebui considerat drept o parte inseparabilă a măsurilor de sprijinire a dezvoltării regionale și a incluziunii sociale;<br />
24. consideră oportun ca statele membre să valorifice revizuirea normelor care reglementează Fondurile Structurale și de coeziune, care oferă posibilitatea extinderii ariei de acțiune pentru programele complexe, permițând transferul a mai mult de 10 % între diferite fonduri;<br />
25. ia act de propunerea unei noi directive globale vizând combaterea discriminării în alte domenii decât ocuparea forței de muncă pe criterii de vârstă, handicap, orientare sexuală, religie sau credință și solicită ca Directiva 2000/43/CE să fie pusă în aplicare în mod concret; consideră că, în spiritul agendei sociale, Comisia ar trebui să identifice obiective specifice și să elaboreze programe echilibrate în scopul de a elimina discriminarea și stigmatizarea populației rrome și incriminarea comunităților de etnie rromă;<br />
26. subliniază că promovarea incluziunii sociale și a accesului rromilor pe piața muncii trebuie să răspundă condiției fundamentale prealabile a acordării de drepturi sociale și politice egale; invită statele membre și țările candidate să elaboreze, în acest sens, o strategie având drept obiectiv creșterea participării rromilor la alegeri, atât ca alegători, cât și în calitate de candidați, la toate nivelurile;<br />
27. susține importanța microcreditelor, care sunt recomandate din mai multe puncte de vedere în Comunicarea Comisiei privind Agenda socială reînnoită și în avizul CESE și care, oferind resurse minime, îi pot îndrepta pe cei mai sărăci pe drumul spre responsabilitatea personală, dobândirea competențelor necesare în afaceri și dezvoltarea capacităților lor creative, inclusiv prin acordarea creditelor necesare acoperirii porțiunii de costuri pe care lucrătorul independent trebuie s-o finanțeze prin mijloace proprii;<br />
28. sprijină propunerea instituțiilor UE cu privire la principiul egalității de tratament potrivit căreia numărul persoanelor de etnie rromă care lucrează în serviciile publice ar trebui să fie sporit; subliniază însă că, pentru ca acest lucru să devină posibil, este necesar ca, pe lângă adoptarea de către guverne a unor politici de personal și de formare a forței de muncă care să promoveze acest principiu, să se depună eforturi deosebite și să se sprijine în mod activ facilitarea acceptării acestui principiu de către opinia publică;<br />
29. subliniază faptul că, printre altele economia socială, asistența medicală, serviciile la domiciliu, cantinele publice și prestarea de servicii pentru îngrijirea copilului pot crea noi locuri de muncă pentru șomerii de etnie rromă (în special pentru femei); își reiterează totuși opinia potrivit căreia economia socială necesită o legătură permanentă între furnizorul și utilizatorul serviciului și că, prin urmare, creșterea ratei de încadrare în muncă a rromilor în aceste domenii nu poate avea loc decât pe fundalul acceptării acestora de către societate, acceptare care este, de altfel, încurajată în acest fel;<br />
30. invită statele membre să ia măsurile corespunzătoare pentru a pune capăt urii rasiale și incitării la discriminare a rromilor și la acte de violență împotriva acestora, exercitate prin intermediul mass-mediei și al oricărui mijloc de comunicare, indiferent de forma acestuia și de tehnologia utilizată; îndeamnă mass-media să adopte bune practici cu privire la angajarea de personal, astfel încât acesta să reflecte compoziția populației în ansamblu;<br />
31. observă că femeile rrome sunt active în sectorul economiei informale și prezintă o rată foarte redusă de ocupare a forței de muncă; consideră că, pentru a depăși discriminarea multiplă, șomajul ridicat și sărăcia larg răspândită, principalul obiectiv al politicilor specifice ar trebui să fie acela de a crea femeilor rrome un real acces pe piața muncii, care constituie o condiție prealabilă fără de care statutul social și familial al acestor femei nu poate fi îmbunătățit;<br />
32. consideră că angajarea femeilor rrome ar trebui de asemenea promovată prin intermediul activităților de încurajare a ocupării forței de muncă desfășurate de sistemele de asistență socială, precum și prin oportunități de formare și specializare corespunzătoare, pentru a le pregăti pe termen lung pentru o activitate din care să își poată câștiga existența, permițând reconcilierea vieții familiale cu cea profesională; solicită statelor membre să adopte măsuri care să contribuie la creșterea oportunităților de îngrijire a copiilor pentru copiii rromi, chiar dacă mama acestora stă acasă cu ceilalți copii;<br />
33. subliniază faptul că ameliorarea serviciilor în ceea ce privește locuințele și asistența medicală ar putea îmbunătăți atât accesul femeilor rrome pe piața muncii, cât și șansele ca acestea să își păstreze locurile de muncă mai mult timp;<br />
34. subliniază faptul că politicile sociale și de ocupare a forței de muncă ar trebui să contribuie la împlinirea potențialului fiecărei persoane și să răspundă nevoilor cetățenilor, precum și să creeze mai multe oportunități pentru cea mai importantă bază de forță de muncă, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanelor cu handicap, persoanelor sărace și necalificate, incluzând persoanele de etnie rromă;<br />
35. atrage atenția asupra faptului că discriminarea multiplă cu care se confruntă femeile rrome ar trebui să fie, la rândul său, recunoscută și combătută prin mijloace specifice, în cadrul unor politici axate asupra femeilor rrome, care ar putea avea un impact pozitiv dublu pe termen lung asupra acestor femei și a altor membri ai familiilor lor, în special copiii;<br />
36. nu este de acord cu opinia conform căreia subvențiile destinate ajutorării șomerilor pe termen lung (printre care se regăsesc numeroși rromi) să își găsească un loc de muncă, acordate fie angajatorilor, fie angajaților, încalcă principiul neutralității concurențiale, având în vedere faptul că reintegrarea rromilor este un obiectiv al politicii sociale pentru realizarea căruia este necesară crearea unor poziții de piață subvenționate; consideră că subvenționarea locurilor de muncă pe piața muncii pentru reintegrarea lucrătorilor rromi este preferabilă subvenționării șomajului pe termen lung;<br />
37. recunoaște că o parte din ocupațiile tradiționale ale populației rrome, precum meșteșugurile și artizanatul, pot contribui atât la perpetuarea specificului acestei comunități, cât și la îmbunătățirea situației materiale și a gradului de integrare socială a acesteia și consideră oportună susținerea unor activități profesionale specifice;<br />
<span class="underline"><span class="bold"><span class="italic">Lupta de supraviețuire la marginea societății</span></span></span><br />
38. observă că, printre culturile Uniunii Europene, cea a rromilor este marcată de o puternică tradiție familială; observă că imaginea familiilor de rromi în opinia publică pune accent pe rolurile tradiționale de gen, numărul mare de copii, împărțirea unei locuințe de către mai multe generații, tendința rudelor de a locui împreună, precum și cultivarea extinsă a relațiilor și că, de aceea, programele Uniunii Europene și cele din statele membre destinate familiilor de rromi trebuie să se bazeze pe avantajele acestei rețele naturale de sprijin;<br />
39. evidențiază importanța conservării și afirmării specificului cultural al rromilor pentru protejarea identității proprii a acestora și pentru diminuarea prejudecăților cu privire la această minoritate; consideră prin urmare necesar ca statele membre și Comisia să joace un rol mai activ în susținerea vieții spirituale a minorității rrome;<br />
40. își exprimă sprijinul față de avizul CESE care subliniază că femeile rrome ocupă un statut inferior în ierarhia familiei, se căsătoresc devreme și sunt victime frecvente ale violenței domestice, prostituției și traficului de persoane;<br />
41. consideră, prin urmare, că programele pentru rromi ale Uniunii Europene și ale statelor membre ar trebui să urmărească mai degrabă emanciparea individuală decât să se axeze pe ierarhiile tradiționale, precum și independența socio-economică a membrilor comunităților de etnie rromă, în special a femeilor;<br />
42. subliniază că tendința copiilor de etnie rromă de a părăsi școala la o vârstă fragedă le pune în pericol formarea individuală, integrarea socială și șansele pe piața muncii, iar, în cazul femeilor de etnie rromă, sănătatea fizică și mentală și abandonul școlar timpuriu afectează, de asemenea, starea de sănătate și nivelul de școlarizare al copiilor lor, facilitând excluderea socială a acestora; subliniază, prin urmare, importanța unor servicii care permit o mai mare sensibilizare în informarea femeilor de etnie rromă;<br />
43. îndeamnă statele membre să garanteze că prezentele și viitoarele cadre legislative conțin dispoziții referitoare la prevenirea și rezolvarea formelor multiple de discriminare la care sunt supuse femeile rrome, astfel încât să se amelioreze statutul socio-economic al acestora și să li se asigure accesul la servicii medicale, servicii de îngrijire a copiilor și la o educație de înaltă calitate, acestea constituind condiții prealabile angajării;<br />
44. este de părere că procesul de integrare trebuie inițiat în primele etape de viață pentru a oferi, în mod concret, alternative la sărăcie și excludere socială; prin urmare, este necesar să se asigure un cadru instituțional pentru servicii sociale comunitare pentru copii și familie, care să vină în întâmpinarea nevoilor regionale și personale, garantând un acces egal la servicii de înaltă calitate; solicită, prin urmare, Comisiei, să ofere un sprijin special pentru programele destinate integrării timpurii a copiilor rromi în toate țările în care pot fi accesate resursele Uniunii Europene, cum ar fi Instrumentul de asistență pentru preaderare sau Fondurile structurale și de coeziune;<br />
45. observă că copiii rromi sunt suprareprezentați în școli speciale, că mulți dintre ei sunt trimiși la astfel de școli fără justificare, cel mai adesea din cauza discriminării; subliniază faptul că obligarea copiilor care au fost clasificați ilegal drept persoane cu handicap mental de a frecventa școli speciale constituie un act de discriminare și o încălcare gravă a drepturilor fundamentale ale acestor copii la un învățământ de calitate și dă naștere la dificultăți în studiile viitoare și în găsirea unui loc de muncă și conduce la o probabilitate mai mare de inactivitate pe piaţa muncii, creând în același timp o povară pentru bugete;<br />
46. susține propunerea din avizul CESE conform potrivit căreia, pentru dezvoltarea copiilor mici, sunt necesare forme complexe de ajutor care sunt destinate întregii familii și care, fiind îndreptate spre nevoile familiei, oferă o asistență practică individualizată, cum ar fi programul "Început sigur";<br />
47. subscrie la opinia exprimată în avizul CESE potrivit căreia, din cauza caracteristicilor sale demografice, accesul comunității rrome la beneficiile sociale este unul asimetric; subliniază faptul că beneficiile sociale sunt concepute pentru a contrabalansa poverile sau lipsurile care decurg din situația individuală, angajamentul de îngrijire a copiilor și alte angajamente sociale utile;<br />
48. susține recomandarea din avizul CESE potrivit căreia, pentru promovarea participării pe piața oficială a muncii, ar trebui să se ofere un sprijin suplimentar celor care își schimbă locul de muncă; subliniază că munca declarată trebuie să fie atractivă atât pentru angajați, cât și pentru angajatori;<br />
49. subliniază că partea vieții active petrecută de rromi într-o stare de excludere le îngreunează accesul la serviciile de sănătate și este responsabilă pentru situația în care se regăsesc aceștia la o vârstă înaintată; subliniază de asemenea că faptul că au început să muncească la o vârstă fragedă, șomajul frecvent, lipsa de protecție caracteristică locurilor de muncă ocupate, munca invizibilă prestată în economia informală, care implică de cele mai multe ori efort fizic susținut, precum și lipsa unor asigurări de pensie aferente acestor perioade de muncă îi împiedică să obțină pensii corespunzătoare și îi privează de o bătrânețe trăită în demnitate;<br />
50. recomandă Comisiei să preia inițiativa identificării celor mai eficiente modalități pentru a sprijini integrarea socială, economică și culturală a celei mai numeroase minorități din spațiul Uniunii Europene și subliniază necesitatea cooperării între Comisie și guvernele statelor membre pentru a acționa concret în vederea soluționării complexelor probleme transnaționale ale rromilor;<br />
<span class="underline"><span class="bold"><span class="italic">Concluzii</span></span></span><br />
51. consideră că păstrarea limbii și culturii rromani constituie o valoare comunitară; nu susține, totuși, ideea potrivit căreia populaţia rromă ar trebui sa fie membră a unei "națiuni europene" fără stat, pentru că aceasta ar scuti statele membre de responsabilitate și ar pune sub semnul întrebării posibilitatea integrării;<br />
52. atrage atenția statelor membre asupra riscului ca adoptarea unor măsuri excesive față de comunitățile de rromi să aibă drept consecință agravarea situației deja dramatice a acestei minorități și să pericliteze șansele sale de integrare;<br />
53. invită Comisia și statele membre să conlucreze cu organizațiile neguvernamentale (ONG-urile), comunitățile și liderii rromilor în scopul elaborării unui plan reciproc acceptabil având drept obiectiv incluziunea socială a rromilor, care ar urma să fie implementat pe baza unor relații strânse de parteneriat;<br />
54. solicită statelor membre să elaboreze și să implementeze proiecte destinate combaterii stereotipurilor negative referitoare la rromi la toate nivelurile, proiecte care ar putea fi sprijinite prin intermediul Fondurilor structurale și de coeziune, dar și al unor programe specifice, precum Progress, și al inițiativelor precum Anul european al dialogului intercultural (2008) și, ulterior, Anul european de luptă împotriva sărăciei și a excluderii sociale (2010);<br />
55. observă că, deși îmbunătățirea situației sociale și economice a rromilor a reprezentat un criteriu important în cadrul procesului de extindere, progresele înregistrate în această privință sunt, în general, limitate; solicită statelor membre și Comisiei să revizuiască programele și inițiativele anterioare și actuale și să evalueze rezultatele obținute; consideră că Uniunea Europeană are datoria de a coordona mai bine și mai strâns instrumentele de incluziune socială și că, în acest mod, ar putea contribui la combaterea sărăciei, promovarea accesului rromilor la locuri de muncă mai bune, pe termen lung și mai stabile și ar deschide calea către eforturile de eficientizare a sistemelor de incluziune și de protecție socială, fiind în același timp o modalitate de analizare a experienței politice și de învățare reciprocă, precum și de creare a unui sistem care să permită o analiză coerentă a celor mai bune practici;<br />
56. invită Comisia să analizeze în mod special impactul obiectivelor și al instrumentelor din fiecare politică sectorială referitoare la populația rromă, să elaboreze, în paralel, o strategie politică armonizată și să realizeze un nivel ridicat de coordonare; invită Comisia să solicite statelor membre să acorde atenție schimbării situației rromilor în rapoartele privind indicatorii integrați și metoda deschisă de coordonare pentru includere socială; invită Comisia să monitorizeze amploarea discriminării, să evalueze situația rromilor în raport cu schimbările produse în învățământ, ocuparea forței de muncă, situația socială, starea de sănătate și situația locativă din statele membre și din țările candidate;<br />
57. invită Comisia să solicite statelor membre să adopte într-un timp cât mai scurt politici clare de ocupare pentru grupurile dezavantajate, inclusiv pentru populația activă rromă, însoțite de măsuri de sprijin pentru facilitarea integrării etapizate pe piața muncii, măsuri destinate să contracareze efectele de dependență create de sistemul de securitate socială;<br />
58. solicită Comisiei să coopereze cu diverse organizații internaționale și să sprijine dezvoltarea unei rețele academice de experți rromi, care să furnizeze date științifice și să-și aducă sprijinul, prin cercetare, analiză, acumularea de dovezi și formularea de recomandări, pentru analizarea aspectelor legate de integrarea problemei rromilor, stabilirea unor calendare, descrierea problemelor rromilor cu o seriozitate adecvată pe baza rapoartelor de sinteză întocmite de aceste organizații și realizarea unei evaluări globale la nivelul UE cel puțin o dată la doi ani;<br />
59. își exprimă dezaprobarea față de statele membre care nu au ratificat până în prezent Convenția-cadru din 1995 a Consiliului Europei pentru protecția minorităților naționale; invită aceste state să întreprindă de urgență acest demers; invită statele membre care au publicat, în temeiul Convenției-cadru, declarații restrictive care afectează recunoașterea rromilor drept minoritate națională să retragă respectivele declarații;<br />
60. recomandă statelor membre <br />
<table><tbody>
<tr> <td> </td> <td valign="top" width="20">a)</td> <td valign="top"> să creeze un grup de experți la nivelul Uniunii Europene, care să includă reprezentanți ai rromilor, pentru a coordona strategia pentru rromi a statelor membre și utilizarea fondurilor Uniunii Europene prevăzute pentru promovarea acesteia;</td></tr>
<tr> <td> </td> <td valign="top" width="20">b)</td> <td valign="top"> să stabilească parteneriate între diverse organizații care reprezintă interesele rromilor și instituțiile publice competente ale statelor membre;</td></tr>
<tr> <td> </td> <td valign="top" width="20">c)</td> <td valign="top"> să creeze instrumente, precum creditele de concesiune sau subvenții publice, și ca, la planificarea ajutoarelor pentru ferme, să înscrie obiectivul important de a acorda cetățenilor rromi posibilitatea de a obține condiții în care să își poată câștiga existența din agricultură; în acest fel, în completarea unui loc de muncă salarizat în agricultură, sau în locul căutării unui astfel de loc de muncă, aceștia ar adopta o atitudine deschisă față de ideea conceperii unor forme inovative de muncă în agricultură, inclusiv cooperativele sociale, justificând astfel procurarea resurselor necesare în acest scop;</td></tr>
</tbody></table>61. consideră că în anumite state membre, grupurile țintă (în așezări ale rromilor sau părți ale acestora) pot fi abordate eficient prin utilizarea definiției "dezavantajelor multiple", dar că, prin această categorie, nu pot fi abordate unități de nivel mai mic, precum familia și persoana;<br />
62. consideră, totuși, că ar trebui create condițiile legale pentru inițierea colectării voluntare și anonime de date și pentru crearea unei baze de date comparabile, respectând normele pentru protecția datelor și a drepturilor omului și fără a recurge la metode care încalcă demnitatea umană; consideră că Comisia ar trebui să ia măsuri pentru a aduce legislației modificările necesare;<br />
63. invită Comisia să faciliteze elaborarea, verificarea și confirmarea unui ansamblu de bune practici în programele pentru rromi, în ceea ce privește, printre altele, locuințele, educația și ocuparea forței de muncă, în urma analizelor întreprinse de un organism independent;<br />
64. consideră că crearea unei baze de date nu este o alternativă, ci o precondiție pentru un sistem de evaluare care să poată măsura impactul schimburilor de bune practici și al utilizării resurselor; consideră că, în acest scop, este nevoie de un sistem de indicatori care să acopere toate aspectele vieții și care să poată fi utilizat de toată lumea și care, pe lângă indicatorii de rentabilitate pentru programe, vizează și utilizarea de indicatori privind rezultatele și impactul social, inclusiv condiția de finanțare; recomandă, prin urmare, ca Comisia să instituie acest sistem de indicatori în regulamentul-cadru privind fondurile structurale și în regulamentele referitoare la celelalte tipuri de subvenții publice;<br />
65. recomandă Comisiei să adopte așteptări mai consistente și uniforme pentru toate programele de dezvoltare finanțate din resursele UE, de la care este posibil să se ceară un raport despre prevenirea sau schimbarea excluderii sociale a rromilor; consideră că statele membre și organismele UE ar trebui să examineze toate activitățile finanțate din Fondurile structurale și de coeziune din punctul de vedere al impactului pe care programul îl are asupra integrării sociale a rromilor; recomandă, în plus, ca, în faza de selecție, fiecare program să acorde prioritate evoluțiilor care urmăresc, de asemenea, îmbunătățirea situației rromilor săraci și șomeri care trăiesc în așezări deosebit de defavorizate;<br />
66. solicită Comisiei să elaboreze și să implementeze, în cooperare cu fiecare stat membru, o amplă campanie de informare permanentă adresată opiniei publice și populației de etnie rromă în legătură cu programele statelor membre de îmbunătățire a condițiilor de viață ale rromilor și implementarea acestora;<br />
67. solicită Comisiei să realizeze o monitorizare permanentă a măsurilor și activităților, precum și a efectelor acestora asupra îmbunătățirii poziției rromilor pe piața muncii;<br />
68. dorește ca resursele pentru care se iau decizii la nivel UE să fie folosite, printre altele, pentru programe specifice în care să fie implicați și experți din cadrul organizațiilor cu experiență în domeniu, pentru sprijin și consiliere, pentru a contrabalansa dezavantajele cu care se confruntă rromii în educație și în materie de calificări; consideră că statele membre, la alocarea fondurilor UE și a fondurilor proprii, ar trebui ca, atunci când iau decizii cu privire la finanțarea unor domenii diferite de dezvoltarea timpurie și învățământul public, să ia în considerare respectarea obligațiilor de eliminare a segregării de către organele guvernamentale locale, organizațiile etc., care au depus cerere pentru ajutor;<br />
69. solicită Comisiei să încurajeze autoritățile naționale să pună capăt practicii discriminatorii a evacuării ocupanților cartierelor insalubre ale rromilor și să dezvolte, în schimb, proiecte locative concrete, cu sprijinul competențelor tehnice și al mecanismelor de monitorizare ale Comisiei, Băncii Mondiale, ONG-urilor care se ocupă de rromi etc; consideră că soluționarea problemelor locative ale rromilor din mediul rural trebuie să constituie o prioritate și ar trebui să devină obiectul unei atenții deosebite și un domeniu de acțiune;<br />
70. invită Comisia să acorde o atenție specială nu numai organizațiilor societății civile, dar și capacității rromilor de a se organiza și de a oferi sprijin politicii de integrare, de a sprijini dezvoltarea comunităților, în special prin intermediul proiectelor care sporesc participarea rromilor la procesul de decizie și responsabilitatea lor pentru deciziile luate împreună cu ei;<br />
71. solicită Comisiei și statelor membre să examineze, în cooperare cu ONG-urile care se ocupă de rromi, politicile și programele existente pentru a desprinde experiența câștigată de pe urma proiectelor care, anterior, s-au soldat cu eșecuri;<br />
72. invită Comisia să sprijine ONG-urile care se ocupă de rromi, atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel național și local, pentru a monitoriza implementarea politicilor, a programelor destinate rromilor, precum și educația comunitară pentru democrație și drepturile omului;<br />
73. propune instituirea, de către Comisie și statele membre, a unui forum la nivelul UE, în cadrul căruia mișcările sociale, sindicatele și organizațiile neguvernamentale care reprezintă rromii și interesele acestora să se poată consulta reciproc în permanență pentru a elabora orientări și a face schimb de bune practici în scopul promovării unei abordări coordonate în UE;<br />
74. invită statele membre să adopte o atitudine mai proactivă atât în încurajarea transferului de locuri de muncă spre zonele în care se află comunitățile de rromi, precum și în ceea ce privește măsurile de încurajare a deplasării rromilor spre zonele cu ofertă de locuri de muncă;<br />
75. reamintește statelor membre și Comisiei că, deși protecției sociale îi revine un rol determinant în sprijinirea și consolidarea comunităților defavorizate, precum rromii, promovarea autoajutorării este, de asemenea, importantă; consideră că, pe termen lung, obiectivul ar trebui să îl constituie mai degrabă o cultură a independenței, decât una a dependenței;<br />
76. consideră că trebuie să se acorde prioritate într-o mai mare măsură asigurării de locuri de muncă locale și încurajării spiritului antreprenorial și a artizanatului local, precum și dezvoltării competențelor de bază necesare ocupării acestor locuri de muncă, astfel încât să se permită dezvoltarea bunăstării și a sentimentului propriei valorii;<br />
<div align="center">o<br />
o o<br />
</div>77. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta rezoluție Consiliului și Comisiei, precum și guvernelor și parlamentelor statelor membre și ale țărilor candidate.<br />
<br />
<i><b><span style="font-size: large;"><br />
</span></b></i><br />
<i><b><span style="font-size: large;">sursa: <br />
</span></b></i><br />
<table border="0" cellpadding="5" cellspacing="0"><tbody>
<tr class="footerdocwin"><td><i><b><span style="font-size: large;">www.europarl.europa.eu</span></b></i><br />
</td><td align="right"><br />
</td></tr>
</tbody></table>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-79378243839063090572009-10-26T09:14:00.000-07:002009-10-26T09:14:56.090-07:00Holocaustul din România şi măştile aceluiaşi diavol<div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">La propunerea unui deputat al FSN, în 1991 Parlamentul României păstra un moment de reculegere în memoria mareşalului Ion Antonescu ca semn de mulţumire pentru “serviciile” aduse statului român. Abia ieşite de sub poala unei dictaturi comuniste absurde, instituţiile noului stat democratic se grăbeau să-l recupereze pe un alt dictator, ale cărui decizii au influenţat tragic viaţa a sute de mii de români. În 1940, statul condus de mareşalul Antonescu promulga prima lege cu caracter antisemit, urmată de o serie de pogromuri, la Bucureşti, Iaşi, Galaţi sau Dorohoi, şi de deportări ale evreilor şi ţiganilor din România. Rezultatul? Peste 250.000 de evrei români şi câteva zeci de mii de ţigani au murit în acei ani. O tragedie care, în urma curgerii istoriei, a devenit unul dintre cele mai sensibile subiecte ale României post-comuniste.<br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">Dispariţiei dictaturii antonesciene i-a urmat în scurt timp impunerea unui sever regim comunist. Vreme de 50 de ani, ideologii comunişti au înlocuit criteriile rasiale folosite de către guvernarea Antonescu cu criteriile luptei de clasă. Fascismul era în primul rând anticomunist şi antimuncitoresc, abia în ultimul rând fiind amintit antisemitismul de către manualele de istorie ale României anilor ’80. <br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">Beneficiind de sprijinul miliardarului român Iosif Constantin Drăgan, un colaborator apropiat al dictaturii comuniste, imaginea regimului Antonescu este remodelată în România de după 1989. Proces sprijinit de revigorarea partidelor naţionaliste a căror ideologie de extremă dreaptă echivala în fapt cu imaginea aceluiaşi diavol, care şi-a schimbat doar masca. Căci poeţii de curte ai dictatorului Ceauşescu deveniseră, după 1989, înflăcăraţi suporteri ai memoriei dictatorului Antonescu.<br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">Purtată însă de dezideratul integrării europene, care beneficia de un larg suport popular, statul român intră, după câteva ezitări provocate de presiunile exercitate de partidele extremiste, în normalitatea recunoaşterii şi asumării greşelilor din trecut. Tonul a fost dat de preşedintele Emil Constantinescu, în aprilie 1997, apoi de preşedintele Ion Iliescu care a înfiinţat în 2004 Comisia pentru Studierea Holocaustului în România. Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, ne-a rezumat concluziile raportului rezultat: “<i>În ceea ce priveşte soarta evreilor originari din România începând cu toamna anului 1940, comisia Wiesel a concluzionat că soarta evreilor români şi ucrainieni, pentru că în teritoriile respective erau şi evrei de origine ucraineană, a fost sub directa responsabilitate a guvernului Ion Antonescu şi că, în cadrul unora dintre evenimentele grave care au dus la exterminare ceea ce s-a întâmplat pe teren s-a putut petrece datorită colaborării dintre instituţiile româneşti, în special Jandarmeria şi Armata, şi trupele germane aflate în acele zone</i>”. <br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">În vara lui 2006, sub mandatul preşedintelui Traian Băsescu, se lansează competiţia de proiecte pentru construirea Memorialului Holocaustului la Bucureşti, gest simbolic prin care guvernul României „şi-a asumat partea de responsabilitate a statului român din urmă cu 60 de ani pentru victimele Holocaustului”. Alexandru Florian limpezeşte un subiect care a fost mulţi ani muniţie pentru discursuri de un anume tip: „<i>Responsabilitatea politică este indiscutabil a guvernului României din acea perioadă. Dacă există o vină a naţiunii române în niciun caz nu este vorba despre o responsabilitate care s-ar putea traduce în termeni juridici. După părerea mea Holocaustul este un proces istoric care a angrenat în sine trei componente care au relaţionat: pe de o parte victimele, pe de altă parte cei responsabili şi pe de altă parte martorii, acele persoane care au asistat la diverse evenimente şi fac parte din categoria martorilor pasivi</i>”. <br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;"><br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;">Deşi în România a existat un curent important de negare a Holocaustului acesta “<i>este din ce în ce mai puţin vizibil după apariţia raportului Ellie Wiesel, deci după 2004</i>”, afirmă Florian. Teorie confirmată şi de Peter Jacobi, sculptorul care a creat monumentul Holocaustului de la Bucureşti: „<i>Noi am putut să lucrăm fără să fim deranjaţi, nimeni nu ne-a ameninţat, nimeni nu ne-a deranjat, n-au fost proteste</i>”. <br />
</div><div class="MsoNormal" style="margin: 0cm 0cm 0pt; text-align: justify;"><br />
</div>Dacă ignorăm extremele, aşa cum şi merită, întrebarea aflată încă pe masa societăţii româneşti se referă la existenţa la Bucureşti a unui Memorial al Holocaustului, dar absenţa unui Memorial dedicat victimelor comunismului. Este un subiect ce nu trebuie privit prin lentila competiţiei, ci prin cea a exemplului. Dar este un fapt că în timp ce călăii din perioada antonesciană sunt morţi, o bună parte dintre criminalii comunişti trăiesc, beneficiind chiar de pensii consistente.<br />
<i>Autor: Vlad Mixich<br />
Redactor: Robert Schwartz</i><br />
<br />
<i>sursa :</i><a href="http://www.dw-world.de/dw/article/0,,4774183,00.html"><span style="font-size: large;"> www.dw-world.de</span></a>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com2tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-34850535378037473162009-10-01T06:22:00.000-07:002009-10-01T06:28:58.767-07:00Breviar de istorie a rromilor<p align="justify"><strong>1374 (1385?)</strong>,prima atestare documentara a robiei rromilor pe teritoriul romanesc (Dan I Voievod daruieste ctitoriei sale, minastirea Vodita, "40 de atigani")</p><p align="justify"><strong> 1424,</strong> prin Constitutie, rromii din Transilvania erau condusi de un voievod<br /><strong> 1570,</strong> prima atestare a vinzarii de robi lautari ("Tampla lautar, Stanciu lautar si Rustea lautar")<br /><strong> 1588,</strong> Dieta Ardealului desfiinteaza primul Voievodat al tiganilor<br /><strong>1595,</strong> aprilie - august, domneste in Moldova Stefan Razvan, fiul unui rob rrom si al unei femei libere, ucis, in luna decembrie a aceluiasi an, in lupta cu polonii<br /><strong>1612,</strong> Dumitru se vinde "dirept un cal si dirept 600 bani (aspri) si mi-au dat fier, 20 oca, drept 200 bani, de mi-am facut ciocane si mi-au dat o pereche de foi drept 1 galben, si am mai luat eu Dumitru tiganul ughi sase de m-am platit de un Turc, ce mi-a cazut asupra"<br /><strong>1641, </strong>Ionascu fecior lui Ursu Piscoaei este vindut "drept un poloboc de miare, pretuit drept zece galbeni, cu feciorii lui ce-i va avea"<br /><strong>1646,</strong> starea materiala paupera a robilor face ca Pravila lui Vasile Lupu sa stipuleze: "Tiganul, sau tiganca lui, sau copilul, de va fura o data sau de doua ori si de trei gaina, gisca sau alt lucru micsor, sa se iarte; iara de va fi alt lucru mai mare furat, sa sa cearte ca si fiece fur".<br /> <strong>1712,</strong> anul atestarii robiei rromilor in Ardeal<br /> <strong>1748,</strong> Maria Tereza recunoaste, prin Statut, breasla aurarilor<br /> <strong>1760,</strong> inceputul programului de asimilare fortata a rromilor din Transilvania<br /><strong>1766,</strong> in Sobornicescul Hrisov se intareste interdictia casatoriei mixte: "De se va dovedi, dupa facerea nuntii, ca unul dintre soti este rob, se desparteste nunta indata, ca si cum s-ar fi intimplat moarte"<br /> <strong>1767,</strong> inceputul colonizarii in Transilvania a rromilor din Imperiul austro-ungar, ca "neubanater" si "ujmaghiar" (Maria Tereza)<br /><strong>1780,</strong> se naste, la Iasi, intr-o familie de lautari robi, ca fiu al starostelui de lautari Stan, Barbu Lautaru, personaj celebru al muzicii lautaresti din Moldova si Muntenia, a carui maiestrie a lasat urme profunde in creatia lui Frantz Liszt ("Rapsodia romana pentru pian", "Cantece de pahar" etc.)<br /><strong>1783,</strong> iunie, 19, dezrobirea rromilor din Bucovina <br /><strong>1784,</strong> Iosif, "tiganul de pe Cris", din localitatea Cioara, este martirizat, alaturi de Horea, Closca si cei 40 de capitani<br /><strong>1785,</strong> Iosif al II-lea desfiinteaza robia in Ardeal<br /><strong>1789,</strong> rromii din Ardeal sint acceptati in scoli si biserici<br /><strong>1796,</strong> se naste, la Sliven (Bulgaria), intr-o familie de rromi caldarari, Anton Pann (mort 1854), pe numele adevarat Antonie Pantaleon Petroveanu, fiul lui Pantaleon Petrov si al Tomaidei, unul din fondatorii literaturii populare culte romanesti. Anton Pann, tributar ideilor acelor vremi (etnicitate = cetatenie), inaugureaza seria unor mari artisti de nationalitate rroma, care se exprima in cultura vernaculara, respectiv romana, fenomen inca actual (ex.: Mircea Ciobanu, Ion Voicu etc.)<br /><strong>1798, </strong>recunoasterea dreptului la libertate a primului "jurist" rrom, Stan Stoica<br /><strong>1800,</strong> egumenul manastirii Govora da "o fata de tigan schimb pentru o pereche de tingiri de arama"<br /><strong>1814,</strong> in Codul Calimach se intareste interdictia casatoriilor mixte: "Intre oameni liberi si robi nu se incheie casatorie" <br /><strong>1820,</strong> august, 24, moare, la Lvov, Ion Budai Deleanu (n.1770 sau 1763), autor al singurei epopei realizate in literatura romana, opera de valoare europeana<br /><strong>1821,</strong> un taraf de lautari, in timpul revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu, este masacrat alaturi de "batalionul sacru"<br /><strong>1834 - 1835, </strong>in cadrul Falansterului din Scaieni / Prahova, edificat de Theodor Diamant, conform ideilor fourieriste, rromii sint considerati egali in drepturi<br /><strong>1834,</strong> in Regulamentul Organic se stipuleaza ca "Tiganul este o persoanã ce atarnã de altul cu averea si familia sa" (cap. II)<br /><strong>1837, august, 2,</strong> sub semnatura Michel de Kogalnitchan, apare, la Berlin, studiul "Esquisse sur l`histoire, les moeurs et la langue des Cigains, connus en France sous le nom des Bohemiens", o compilatie din autori germani, dar cu o cariera prodigioasa in Romania. Traducerea studiului va fi realizata in 1900, la Iasi, de catre Gh.Ghibanescu, sub titlul "Schita despre tigani (Desrobirea tiganilor)", Biblioteca pentru toti, nr.394.<br /><strong>1839,</strong> s-a nascut, la Ploiesti, Barbu Constantinescu (mort in 1891), doctor in filosofie, cunoscator al limbii rromani, autorul primelor studii si cercetari aprofundate referitoare la rromii din Romania, intre care "Probe de limba si literatura tiganilor din Romania" (Bucuresti, 1878)<br /><strong>1844, ianuarie, 31,</strong> eliberarea robilor domnesti, in Moldova<br /><strong>1847, octombrie, 18, </strong>reprezentarea, in deschiderea stagiunii Teatrului din Iasi, a melodramei "Mulatrul", de Saint-Pierre, prelucrata si inscenata tendentios, cu evidenta aluzie la Dezrobirea robilor tigani din Moldova (robilor manastiresti si boieresti, cei domnesti fiind dezrobiti in 1844), fapt care a provocat reactia boierimii; spectacolul si, in special, Matei Millo (presupusul autor al prelucrarii) au fost fluierati de slugile boieresti, trupa de teatru dizolvata, iar reprezentatiile la Teatrul Mare de la Copou incredintate antreprenorului italian Luzzato<br /><strong>1847, februarie, 11,</strong> eliberarea robilor domnesti si minastiresti, in Tara Romaneasca<br /><strong>1848, iunie, 26, </strong>revolutionarii pasoptisti declara dezrobirea robilor boieresti / particulari. Prin inabusirea Revolutiei, de catre Fuad Pasa, se revine asupra deciziei, fapt care provoaca cel mai mare val de migratie a rromilor inspre Occident, in special in Franta<br /><strong>1850 - 1858, </strong>apare, la Iasi, "Zimbrul", care a promovat, sistematic, abolirea robiei tiganilor in Tarile Romane. In perioada 24 iulie - 27 noiembrie <strong>1855, </strong>incepe tiparirea romanului "Coliba Mariucai", de V.Alessandresco, ramas neterminat, inspirat de "Coliba unchiului Tom" (Harriet Beecher Stowe), care - intr-o maniera sentimentala - evidentiaza necesitatea Dezrobirii "sclavilor tiganesti"<br /><strong>1853, noiembrie, 24,</strong> M.Kogalniceanu tipareste, la Iasi, studiul "Ochire istorica asupra sclaviei", ca prefata la "Coliba lui Mos Toma" de H.B.Stowe (trad. T.Codrescu), in care cerceteaza originea sclaviei si diversele etape pe care aceasta le-a strabatut: sclavia antica, formele serbiei in Franta, Germania, Austria, Polonia si Tarile Romane<br /><strong>1855, </strong>decembrie, 22, abolirea robiei rromilor, in Moldova<br /><strong>1856, </strong>februarie, 20, abolirea robiei rromilor din Tara Romaneasca<br /><strong>1856,</strong> iulie, 9, se naste, la Brasov, Heinrich von Wlislocki, etnolog transilvanean ( mort la 19 februarie 1907, la Sebes), autor al unor cercetari aprofundate "asupra vietii si obiceiurilor" rromilor din Transilvania<br /><strong>1857,</strong> rromii din Muntenia sint stramutati, masiv, din mediul rural in mahalalele urbane<br /><strong>1857, </strong>in Moldova, doi rromi fac parte din Divanul ad-hoc<br /><strong>1857,</strong> J.A.Vaillant, profesor de literatura la Scoala Nationala Sf.Sava din Bucuresti, publica, la Paris, "Les Romes (histoire vraie des vrais Bohemiens)"<br /><strong>1861,</strong> dezrobirea rromilor din Basarabia<br /><strong>1878, </strong>aparitia antologiei de folclor "Probe de limba si literatura tiganilor din Romania", autor Barbu Constantinescu<br /><strong>1882,</strong> G.Dem.Teodorescu culege de la lautarul Petre Cretul Solcan peste 7.000 de versuri (mai mult decit "Iliada" si "Odiseea")<br /><strong>1889, </strong>aprilie, 3, se naste, in Bucuresti, pe strada Sfintilor (cartierul lautarilor bucuresteni), Grigoras Dinicu, unul dintre faimosii lautari din perioada interbelica, a carui virtuozitate in prelucrarea si interpretarea "Horei staccato" a facut cunoscuta muzica lautareasca din Romania pe intreg mapamondul. Artistul a fost dublat si de activistul pentru emanciparea rromilor, fiind secretar general al Societatii Generale a Romilor din Romania<br /><strong>1889,</strong> la Expozitia Universala de la Paris, naistul Anghelus Dinicu (1838 - 1905) a cucerit audienta, cu "Ciocirlia" - definitivata de el<br /><strong>1893,</strong> la editura Socec, apare volumul "Satire poporane române", adunate de S.Fl.Marian, o colectie de folclor, in care identitatea culturala rroma este ridiculizata, minimalizata, dispretuita. Politica asimilationista de convertire a valorilor culturilor minoritare la modelul romanesc (fie ca era vorba de evrei, greci, bulgari etc., in acest caz, rromi) a continuat prin Iuliu Zanne ("Proverbele romanilor") si, in special, prin volumele de prelucrari de folclor ale lui Theodor Sperantia, dintre anii 1898 - 1916 ("Anecdote populare", "Anecdote afumate" etc.)<br /><strong>1894,</strong> A.Candrea publica, in "Revista noua", Anul VII, articolul "Influenta tiganilor asupra literaturii poporane romane"<br /><strong>1894,</strong> aprilie, 5, s-a nascut, la Ploiesti, cel care avea sa devina, in perioada interbelica, cel mai mare naist din lume, Fanica Luca (Iordache Luca Stefan), solicitat in turnee internationale si angajamente la celebrele teatre "Palladium" si "Chatellets" (spectacolul "Naiul fermecat" a fost inregistrat pe placa de gramofon, la Londra)<br /><strong>1901,</strong> in vol.VI al colectiei "Proverbele românilor" (ed.Socec), coordonata de Iuliu A.Zanne, sint incluse citeva sute de proverbe, snoave, satire etc. care reflecta mentalitatea prejudiciata a romanilor fata de rromi<br /><strong>1919, aprilie, 27,</strong> Adunarea Nationala a Tiganilor din Transilvania, Ibasfalau / Dumbraveni, jud. Sibiu<br /><strong>1922, </strong>C.Bobulescu publica, la Bucuresti, "Lautarii nostri - din trecutul lor, schita istorica asupra muzicii noastre nationale corale cum si asupra altor feluri de muzici"<br /><strong>1924,</strong> Nicolae Ion publica, la Brasov, "Cazania tiganilor"<br /><strong>1925,</strong> Ion Mihalache, rrom caldarar, emigrat din Romania in Polonia, se autodeclara rege <br /><strong>1926-1939 </strong>- dinastia Kwiek (Dimitrie, Mihail, Vasile, Mateias, Rudolf, Ianos), regi rromi din Polonia, emigrati din Romania <br /><strong>1926,</strong> Naftanaila Lazar infiinteaza asociatia de intrajutorare "Infratirea neorustica", la Calbor / Fagaras, si fondeaza "Neamul tiganesc" (1934 - 1935)<br /><strong>1927,</strong> Societatea "Junimea Muzicala" - recunoscuta ca persoana juridica prin sentinta No. 18/ 1927, a Trib. Ilfov sectia I civ. Cor., cu sediul in Str.Vulturului No. 147 (la cafeneaua lui Constantin Urziceanu, casierul Asociatiei si al Societatii "Junimea Muzicala")<br /><strong>1930, </strong>Arhimandritul Calinic Popp Serboianu editeaza volumul "Les tsiganes" (Payot, Paris) <br /><strong>1933,</strong> dupa unele opinii (controversate), la Bucuresti a avut loc primul Congres international al rromilor<br /><strong>1933,</strong> aprilie, a luat fiinta Asociatia generala a tiganilor din Romania, condusa de arhimandrit Calinic Pop Serboianu<br /><strong>1933, octombrie, 8,</strong> a luat fiinta Asociatia generala a romilor din Romania, condusa de G.A.Lazureanu - Lazurica<br /><strong>1933 - 1938,</strong> apare ziarul "Timpul", editat de rromii din Craiova<br /><strong>1934,</strong> ia fiinta Uniunea Generala a Rromilor, prin reunirea asociatiilor rromilor, condusa de Gheorghe Niculescu / Gogu Floraru<br /><strong>1934 - 1941,</strong> apare ziarul "Glasul romilor", editat la Bucuresti<br /><strong>1934, septembrie - octombrie,</strong> apare ziarul "O Rom" (2 numere), editat de rromii din Craiova<br /><strong>1934,</strong> apar antologiile de folclor "Ghilea romane" si "Paramisea romane", editate la Craiova, de C.S.Nicolaescu Plopsor<br /><strong>1936, august, 5,</strong> ia fiinta Asociatia "Redesteptarea romilor si romitelor din Romania" (Sediul: Bucuresti str. Radulescu-Tei Nr. 2, presedinte Apostol Matei)<br /><strong>1937, </strong>apar suplimentele saptaminale dedicate rromilor, "Tara noastra", editate de O.Goga<br /><strong>1939, </strong>George Potra, doctor in litere, secretar al Societatii Generale a Romilor din Bucuresti, publica, la editura Fundatiei "Regele Carol I", cea mai relevanta lucrare de istorie a rromilor din Romania, "Contributiuni la istoricul tiganilor din Romania"<br /><strong>1941,</strong> februarie, 17, primele masuri ale regimului antonescian impotriva rromilor<br /><strong>1941,</strong> pogromul evreilor si rromilor din cartierul Dudesti / Bucuresti<br /><strong>1941,</strong> in Romania se organizeaza un Recensamint secret al rromilor, in vederea deportarii in Transnistria<br /><strong>1941,</strong> Miron Radu Paraschivescu publica volumul "Cantice tiganesti", o prelucrare a poemelor lui Gabriel Garcia Lorca, "Romancero Gitan", relansind viziunea "exotica", romantica, asupra rromilor<br /><strong>1942 - 1944, </strong>deportarea masiva a rromilor in Transnistria (Comitetul Roman pentru Crimele de Razboi a recunoscut oficial cifra de 38.000 de rromi, morti in Holocaust)<br /><strong>1944,</strong> I.Chelcea, conferentiar de etnografie la Universitatea din Iasi, publica "Tiganii din Romania. Monografie etnografica", la editura Institutului Central de Statistica, o dezvoltare a cercetarilor legate de rudari (lingurari, baiesi) incepute cu "Citeva observatiuni asupra rudarilor din Muscel" (Rev."Natura", 15 mai 1934)<br /><strong>1946,</strong> B.P.D., alianta electorala comunista, lanseaza manifestul "Frati romi si surori romnite"<br /><strong>1948, </strong>rezolutia Biroului politic al CC al PMR ignora existenta minoritatii rrome<br /><strong>1948,</strong> desfiintarea oficiala a Uniunii Generale a Romilor (ea nu mai functiona din 1941)<br /><strong>1949,</strong> octombrie, 1, pe scena Teatrului National "Studio" din Bucuresti, se joaca piesa "Rapsodia tiganilor", de Mircea Stefanescu<br /><strong>1950,</strong> iunie, 13, la initiativa ministrului de Interne Teoharie Georgescu, Marea Adunare Nationala emite decretul nr.6 de infiintare a unor unitati de munca fortata, pentru "reeducarea elementelor dusmanoase RPR si in vederea reincadrarii lor in viata sociala, in conditiile democratiei populare si construirii socialismului".<br /><strong>1957,</strong> apare prima versiune a romanului "Groapa", in care Eugen Barbu descrie viata rromilor din mahalalele bucurestene<br /><strong>1961,</strong> intreg tirajul volumului "Basme tiganesti" (autor Viorica Huber) este topit, din dispozitia autoritatilor culturale comuniste<br /><strong>1968, </strong>Zaharia Stancu publica romanul "Satra", o evocare edulcorata a Holocaustului, in care crima este bagatelizata in favoarea eternului "exotism" al rromilor<br /><strong>1971, aprilie, 6 - 8, </strong>primul Congres mondial al rromilor, ocazie cu care se pun bazele Uniunii Internationale a Rromilor,se adopta drapelul si imnul(“Gelem,gelem”) international, iar data de 8 aprilie devine Ziua internationala a rromilor.<br /><strong>1977 - 1983, </strong>derularea Programului PCR "Integrarea tiganilor", derulat prin MAI - Ministerul Afacerilor Interne. Raportul de evaluare cuprindea o "Platforma de masuri cu privire la incadrarea in munca si integrarea sociala a tiganilor", care propunea urmatoarele masuri: 1. inregistrarea si sedentarizarea populatiei tiganesti; 2. incadrarea in munca; 3. conditii de locuit; 4. starea de sanatate si asistenta sociala; 5. domeniul cultural si educational; 6. probleme organizatorice. In fapt, aceste masuri nu au fost luate, avindu-se in vedere doar recenzarea (ilegala) a populatiei rrome din Romania. Fostul ministru al M.I. Mihai Chitac, in 1990, a facut public faptul ca, in 1977, fusesera "recenzati" 1.800.000 de rromi (intre care 65.000 de nomazi: 5.600 cu ocupatii utile, 900 - calificati), iar in 1983, 2.300.000<br /><strong>1979,</strong> prima traducere in limba rromani a "Evangheliei dupa Ioan" (reeditata in 1994)<br /><strong>1982,</strong> Nicolae Gheorghe, dizident rrom, sociolog, sub pseudonimul Alexandru Danciu, critica in revista "L`alternative" si la postul de radio Europa Libera, politica fata de rromi a statului roman<br /><strong>1982,</strong> Vasile Burtea, dizident rrom, sociolog, sub pseudonimul Cosmina Cosmin, intr-o scrisoare catre aceeasi revista "L`alternative" si postul de radio Europa Libera confirma criticile aduse regimului comunist de Nicolae Gheorghe<br />1990, ianuarie, 5, Frontul Salvarii Nationale include in Parlamentul Romaniei trei parlamentari rromi: Ion Cioaba - reprezentant al rromilor caldarari si nomazi, Szomantz Petre - reprezentant al rromilor maghiari, Nicolae Bobu - reprezentant al rromilor vatrasi. Prin retragerea lui Szomantz Petre, pina la alegerile din 20 mai 1990, locul acestuia este ocupat de Octavian Stoica. In aceeasi perioada, consilier pentru problemele rromilor in Consiliul pentru Minoritatile Nationale este Nicolae Gheorghe. Din 1990, pina in 1996, rromii au fost reprezentati in Parlamentul Romaniei prin Gheorghe Raducanu, din 1996, pina in 2000, de Madalin Voicu, dupa 2000, de Nicolae Paun.<br /><strong>1990,</strong> prin fuziunea primelor structuri de organizare a minoritatii rrome din Romania, Uniunea Democrata a Rromilor si Societatea Romilor din Bucuresti, prin alegerea ca presedinte a lui Ion Onoriu, incepe miscarea de emancipare a rromilor din Romania<br /><strong>1990, iunie, 14 - 15, </strong>minerii din Valea Jiului, condusi de politie, declanseaza ceea ce, in presa vremii, s-a numit "pogromul asupra cartierelor tiganesti"<br /><strong>1990,</strong> apar publicatiile rrome "O glaso al rromengo", supliment al revistei "Baricada" (Timisoara); "Aven amentza" (Bucuresti), condusa de Vasile Ionescu; "Satra" (Slobozia), condusa de Gheorghe Paun Ialomiteanu; "Neo drom" (Sibiu), condusa de Florin Cioaba; "Divano rromano" (Sibiu), condusa de Luminita Mihai Cioaba<br /><strong>1992,</strong> prin autodesfiintarea Uniunii Democrate a Romilor, motivata de conflictele de viziune, miscarea rromilor se fractureaza, liderii acesteia infiintindu-si organizatii "personale": Ion Onoriu, Gheorghe Raducanu si Gheorghe Ivan, transforma Societatea Romilor din Bucuresti in Partida Romilor; Ion Cioaba se proclama "rege international al rromilor"; Nicolae Gheorghe infiinteaza Federatia Etnica a Romilor, mai apoi Centrul romilor pentru interventie sociala si studii "Romani CRISS"; Vasile Ionescu - Fundatia culturala pentru emanciparea rromilor "Aven amentza", mai apoi Centrul rromilor pentru politici publice "Aven amentza"; Nicolae Bobu si Dumitru Ion Bidiia - Uniunea Generala a Romilor din Romania, Comunitatea Etniei Romilor etc.<br /><strong>1992,</strong> cu "Mic dictionar rrom - roman", prof.Gheorghe Sarau incepe seria de publicatii dedicate studierii limbii rromani<br /><strong>1997, </strong>se infiinteaza sectia de limba si literatura rromani a Facultatii de limbi si literaturi straine a Universitatii Bucuresti<br /><strong>2000, </strong>este emisa Ordonanta de Urgenta 137 / 2000 privind prevenirea si combaterea tuturor formelor de discriminare<br /><strong>2001, </strong>este adoptata HG 430 / 2001 - Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei rromilor, elaborata in parteneriat cu asociatiile rromilor<br /></p><p align="justify"><br /></p><p align="justify">articol cules din <a href="http://www.romanothan.ro/index.php/breviar-de-istorie-a-rromilor.html">Romanothan.ro</a><br /></p> <!-- JOM COMMENT START -->catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com3tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-70510250692618125762009-07-30T05:06:00.001-07:002009-08-06T07:56:41.413-07:00pasion<div align="center"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQ8OawzNUx9DqWU2qmnrCxmJ-eXsPlF_8C-lRVE8D1hYGytkd9o9bMqT16_J8DzuCKXyTKMr2x4-k63NKdG-f0rQ0BSjZaWXsOuCx5yUOsiR_gfxudnVmV6wKNftub8034WoSitu1_yXM/s1600-h/pasion-gitana.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5364223773397996066" style="margin: 0px auto 10px; display: block; width: 320px; height: 280px; text-align: center;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQ8OawzNUx9DqWU2qmnrCxmJ-eXsPlF_8C-lRVE8D1hYGytkd9o9bMqT16_J8DzuCKXyTKMr2x4-k63NKdG-f0rQ0BSjZaWXsOuCx5yUOsiR_gfxudnVmV6wKNftub8034WoSitu1_yXM/s320/pasion-gitana.jpg" border="0" /></a><em><span style="color: rgb(255, 102, 0);"> pasion gitana</span></em></div><em></em><br /><div align="center"><br /></div><br /><div align="center"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjy55aT8P9hL92NwfgdaxBX5pyaQC9jDt6rBoMJkmnEV55kwIWhfV8otoUv9gSZvdyZwEQoxpECNpHZqSN7eW6H-gxiJDa4toy3z_HYS_MSs4jul7KLiIKWA5pT-qapiCNlDem_C3XJJgs/s1600-h/pasion-flamenco.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5364223767334858002" style="margin: 0px auto 10px; display: block; width: 320px; height: 320px; text-align: center;" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjy55aT8P9hL92NwfgdaxBX5pyaQC9jDt6rBoMJkmnEV55kwIWhfV8otoUv9gSZvdyZwEQoxpECNpHZqSN7eW6H-gxiJDa4toy3z_HYS_MSs4jul7KLiIKWA5pT-qapiCNlDem_C3XJJgs/s320/pasion-flamenco.jpg" border="0" /></a><span style="color: rgb(255, 102, 0);"> </span><em><span style="color: rgb(255, 102, 0);">pasion flamenco<br /></span></em></div><em><br /></em><div align="left"><span style="color: rgb(204, 255, 255);"><em>autor design : elena stanescu </em></span></div><p><span style="color: rgb(204, 255, 255);"></span></p><p><span style="color: rgb(204, 255, 255);"></span></p><p><span style="color: rgb(204, 255, 255);"><em><a href="http://www.blogger.com/"></a></em><div align="left"><em><a href="http://www.blogger.com/"><br /></a></em></div></span><em><a href="http://www.blogger.com/"></a></em><a href="http://www.blogger.com/"><br /></a></p><div align="center"></div><a href="http://www.blogger.com/"><br /></a>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-71197216226171521662009-07-30T05:06:00.000-07:002009-07-30T05:10:04.023-07:00pasion<div align="center"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQ8OawzNUx9DqWU2qmnrCxmJ-eXsPlF_8C-lRVE8D1hYGytkd9o9bMqT16_J8DzuCKXyTKMr2x4-k63NKdG-f0rQ0BSjZaWXsOuCx5yUOsiR_gfxudnVmV6wKNftub8034WoSitu1_yXM/s1600-h/pasion-gitana.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5364223773397996066" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand; HEIGHT: 280px; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEgQ8OawzNUx9DqWU2qmnrCxmJ-eXsPlF_8C-lRVE8D1hYGytkd9o9bMqT16_J8DzuCKXyTKMr2x4-k63NKdG-f0rQ0BSjZaWXsOuCx5yUOsiR_gfxudnVmV6wKNftub8034WoSitu1_yXM/s320/pasion-gitana.jpg" border="0" /></a><em><span style="color:#ff6600;"> pasion gitana</span></em></div><em></em><div align="center"><br /></div><div align="center"><a href="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjy55aT8P9hL92NwfgdaxBX5pyaQC9jDt6rBoMJkmnEV55kwIWhfV8otoUv9gSZvdyZwEQoxpECNpHZqSN7eW6H-gxiJDa4toy3z_HYS_MSs4jul7KLiIKWA5pT-qapiCNlDem_C3XJJgs/s1600-h/pasion-flamenco.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5364223767334858002" style="DISPLAY: block; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; CURSOR: hand; HEIGHT: 320px; TEXT-ALIGN: center" alt="" src="https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjy55aT8P9hL92NwfgdaxBX5pyaQC9jDt6rBoMJkmnEV55kwIWhfV8otoUv9gSZvdyZwEQoxpECNpHZqSN7eW6H-gxiJDa4toy3z_HYS_MSs4jul7KLiIKWA5pT-qapiCNlDem_C3XJJgs/s320/pasion-flamenco.jpg" border="0" /></a><span style="color:#ff6600;"> </span><em><span style="color:#ff6600;">pasion flamenco<br /></span></em></div><em><div align="left"><span style="color:#ccffff;">autor design : elena stanescu<br /></span></div></em><div align="center"></div>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-7331570926004807240.post-18000944843498437852009-07-17T06:27:00.000-07:002009-07-17T06:31:38.147-07:00tiganii si romaniiCăsătoriile între ţigani şi români sînt interzise la 1800. Pravilniceasca Condică (1780), codul de legi apărut în vremea lui Alexandru Ipsilanti prevede următoarele: "orice ţigan va îndrăzni de acum înainte să se cunune cu muiere slobodă, adică nu ţigancă, să se despartă negreşit şi să se pedepsească foarte greu; şi copii ce să vor face cu dînsa, să fie slobozi. Şi de se va dovedi că au dat voe să se cunune, ştiindu-o că nu iaste ţigancă, să-ş piarză ţiganul, spre a sa pedeapsă, care ţigan să se facă domnesc; şi preotul ce-i va cununa, să se pedepsească foarte greu de către biserică". Această interdicţie este reluată de alte cîteva ori fie în pitace domneşte, fie în codurile de legi ale secolului al XIX-lea. Dar de la prevederile pravilei la practică drumul e lung, căci oricît de mult şi-ar fi dorit legiuitorul să concentreze într-o sentinţă cît mai concretă şi cît mai clară o situaţie dată, oamenii şi problemele lor demonstrează că problemele depăşesc cu mult previziunea imaginată a oricărui jurist. Iată aşadar un caz petrecut la un an după apariţia codului de legi: 27 august 1781. Pitarul Nicolae Argitoianul pretinde robirea "rumâncilor" Nedelea, Bălaşa, Despa, Ioana, sub "cuvînt că ţin ţigani de ai săi cu cununie" şi "pentru că aceste patru mueri sînt fete Ioane, care această Ioană, mumă lor, cum că au fost rumâncă slobodă din părinţi slobozi rumâni, ce nici însuşi pitaru n-au tăgăduit, nici tăgăduieşte, fără de numai căci au ţinut acea Ioana bărbat ţigan cu cununie al său şi pentru căci şi aceste 4 fetele ei s-au măritat, iar după ţiganii săi cu cununie, de aceia, împreună cu ţiganii, bărbaţii lor, pretenderisea a le avea şi pă dînsele ca ţigance, cum şi pe fetele lor împreună, şi să-şi piarză ele slobozenia lor ceia ce o au ca nişte rumânce, căci au luat ţigani bărbaţi". Pitarul îşi argumentează cererea pe faptul că femeia ar trebui să urmeze statutul soţului, fără a invoca însă nici o cutumă sau pravilă care să-i sprijine discursul, dar dacă ar fi avut cîştig de cauză s-ar fi ales cu patru ţigănci şi cu alte şapte fete, nepoate ale Ioanei. Există însă o prevedere a vechii pravile împărăteşti, la cartea 48, care cuvîntează astfel: "muerea slobodă de să va îndrăgi cu robu altuia şi pînă dă trei ori i să da în ştire şi ea nu să părăsea, rămînea roabă la aceiaşi stăpînire împreună cu toate lucrurile ei". Probabil că pe această prevedere s-ar putea întemeia cererea pitarului, dar căsătoria ţiganului său este veche, cunoscută şi mai ales acceptată. Ipsilanti întoarce cazul pe toate feţele, invocă vechea pravilă împărătească, dar socoteşte că "ar fi prea fără de lege a-şi pierde unile din mueri slobozeniile". Caută apoi în vechile condici şi află că şi domnu Grigore vodă Ghica se confruntase cu astfel de cazuri şi hotărîse nici mai mult nici mai puţin că stăpînul are misiunea de "a-şi înţelepţi" ţiganul şi "de a-l dezbăra" de acea muiere, iar de va trece cu vederea atunci să rămînă "păgubaş". Şi în fine se întoarce la propria pravilă - "făcută cu sfat şi cu socoteală de obşte a părinţilor arhierei şi a tuturor dumnealor boerilor judecători" prin care tocmai interzisese căsătoriile între ţigani şi români, prin care tocmai propusese sancţiuni aspre aplicabile atît stăpînului, cît şi preotului. Or, îşi dă seama că nici această pravilă nu poate fi respectată, întrucît nimic nu poate fi aplicat retroactiv, cazul fiind "mai dinnainte condicii". Şi atunci, ca să-mpace pe toată lumea, hotărăşte ca toate cununiile să rămînă "nezăticnite", pitarul să-şi stăpînească "pă ţiganii săi şi pă copiii lor parte bărbătească cu bună pace", iar femeile şi fetele, "rumânce" fiind, "le facem domniia mea slobode precum şi sînt rumânce slobode şi să nu poată pitaru a le stăpîni şi a le robi", lucru considerat "fără de lege şi împotriva dreptăţii şi a pravililor şi a obiceiului ş...ţ a face din slobod, rob". Dar dacă Vodă a fost îngăduitor în această situaţie, ameninţă că astfel de "netrebnicii" nu vor mai fi tolerate în viitor şi de se va mai cuteza cineva a-şi mai mărita fetele după ţigani "vor pierde slobozenia ce au", mai ales "cînd din voia lor să vor cununa cu ţigani făr’ de a avea vreo silă şi strînsoare", aşadar nu fac decît să se "tragă la robie" de bunăvoie. Locuind totuşi în curtea boierească, alături de soţii lor robi, pînă la urmă slobozia nu este decît o iluzie, din moment ce trebuie să urmeze "rînduiala şi obiceiurile" locului. Cuvînt magic, "libertatea" ("slobozenia" în limbajul epocii), chiar şi iluzorie, merită orice bătălie, implică orice sacrificiu, trezeşte şi întreţine orice speranţă, naşte dorinţe de mai bine şi mai ales îl "înalţă" pe individ în ierarhia propriilor valori sociale.<br /><br />autor: constanta vintila ghitulescu<br /><br />sursa <a href="http://www.dilemaveche.ro/index.php?nr=144&cmd=articol&id=4217"><strong><span style="color:#66ffff;">dilemaveche</span></strong></a>catalina stanescuhttp://www.blogger.com/profile/07274598001168741885noreply@blogger.com0