prejudecati

Un panou publicitar, campania "Prejudecatile tale sunt vocea altora"

sursa
http://artegitano.blogspot.com/,


sugestiv!

Donel, suflet de tigan

Proiect amplu, realizat în 3 luni

 

 

In toamna anului trecut, 2009,  in premierã,   la Teatrul Al. Davila, presa argeşeanã a fost invitatã sã vizioneze un spectacol înainte ca acesta sã fie prezentat publicului larg. Este vorba de  Donel, suflet de ţigan, al estradei piteştene. Artiştii acestei secţii ne-au surprins cu un spectacol deosebit faţã de ceea ce am vãzut în ultimii ani la teatrul piteştean.

Donel, suflet de ţigan este o dramã muzicalã în care este prezentatã povestea tristã a unui ţigãnuş orfan şi bolnav, crescut de bunicul lui, care este atît de sãrac, încît nu are bani pentru leacul nepotului sãu. Scenariul spectacolului îi aparţine lui Dan Ioan Panţoiu, regia lui Matei Varodi, iar muzica lui Dan Dimitriu. „Ideea acestui spectacol s-a nãscut în vara lui 2006, cînd nu apãruserã ca acum atîtea interpretãri ale acestei temeţigãneşti. Spectacolul este realizat dupã folclorul ţigãnesc, iar subiectul este unul universal valabil: sentimentul de întrajutorare, solidaritate, iubire, dar şi nepãsarea, însingurarea, rãceala şi înstrãinarea omului din ziua de azi. Mesajul este iubirea, lumina şi bucuria vieţii. Am insistat sã facem aceastã vizionare fiindcã dumneavoastrã cei din presã sînteţi primii cronicari ş i critici ai unui spectacol, iar mesajul va ajunge prin dumneavoastrã la publicul larg“, ne-a declarat autorul spectacolului, Dan Ioan Panţoiu. La acest proiect s-a lucrat intens, timp de trei luni.

Donel, interpretat de Adriana Drugulescu

Într-adevãr, am asistat la un spectacol excepţional, în care dansul şi muzica s-au împletit cu arta dramaticã. Donel, interpretat de actriţa Adriana Drugulescu, este un copil sãrman de ţigani, care este pãrãsit de mamã încã de la naştere, tatãl îi moare, iar el rãmîne doar cu bunicul lui. De parcã viaţa nu i-ar fi fost suficient de tristã,  bãieţelul se îmbolnãveşte grav, dar, în ultima parte a vieţii lui, îşi pune întrebãri despre viaţa şi viitorul sãu. Soliştii şi balerinii de la Estradã s-au transformat în actori, iar actorii devin balerini, aceastã schimbare de roluri fiind o premierã pentru teatrul piteştean. Trebuie remarcat nu numai talentul tuturor artiştilor, dar şi cel al coregrafului,  al croitorilor care au realizat zecile de costume tradiţionale, care, prin coloritul lor, au contribuit la crearea unei atmosfere specifice şatrei.

Mesajul: Sã fim Oameni!

Deşi sfîrşitul este tragic, Donel transformîndu-se metaforic,  dupã dorinţa lui, într-o razã de soare, mesajul spectacolului este unul plin de optimism. Trebuie sã învãţãm din valorile tradiţionale ale ţiganilor: sã iubim la maximum viaţa, sã iubim cu pasiune ca şi cum ar fi ultima zi din viaţa noastrã, sã ne bucurãm de fiecare clipã, sã ne simţim liberi, sã fim uniţi cu fraţii noştri, sã fim solidari cu aproapele, pe scurt, sã fim Oameni. La finalul reprezentaţiei, colectivul care a realizat acest proiect deosebit a fost rãsplãtit cu aplauze, iar directorul artistic al Teatrului Davila, Emilian Cortea, i-a felicitat pe toţi pentru acest spectacol excepţional, cum nu credea cã „va vedea vreodatã pe scena piteşteanã“. Rãmîne sã vã convingeţi singuri de acest lucru venind pe 29 noiembrie la ora 18 în Sala Mare a teatrului, la premiera spectacolului.
I.Şutan Foto: I.Tudor

sursa
Curierul zilei

si aici un video scurt cu secventa din timpul spectacolului!

satra hop hop hop

daca va era dor de satra!

septembrie 2009, Traian Basescu la sarbatoarea romilor de la Costesti

Maria Băsescu, soţia preşedintelui Traian Băsescu, s-a îmbrăcat cu o fustă ţigănească şi şi-a pus pe umăr un batic colorat, primite la Festivalul romilor de la Costeşti, de la Luminiţa Cioabă, sora autointitulatului rege al rromilor, Florin Cioabă.

Soţia preşedintelui a primit de la Luminiţa Cioabă o fustă lungă, plisată, şi un batic înflorat şi colorat, pe care le-a îmbrăcat pe scenă, purtându-le timp de câteva minute.
De asemenea, Maria Băsescu a primit de la un lider al romilor o mahmudea, "ca să-i poarte noroc", fiind, totodată, asaltată de zeci de femei care au îmbrăţişat-o şi au pupat-o.
La rândul său, şeful statului a primit o serie de cadouri de la Florin Cioabă , cu care a şi discutat, de altfel, timp de câteva minute, în cortul pe care acesta îl avea amenajat pe dealul pe care are loc festivalul rromilor şi unde preşedintele a mers pe jos prin mulţime, fiind asaltat de rromi.

După întrevederea cu Cioabă, Traian Băsescu a asistat la un spectacol de dansuri şi muzică ţigănească, fiind luat la un moment dat de câţiva tineri şi dus pe scenă, unde a dansat alături de ei.

La finalul spectacolului, atât Băsescu, cât şi Cioabă s-au adresat mulţimii, regele rromilor mulţumindu-i preşedintelui pentru prezenţa sa la această sărbătoare. Cioabă a spus că în cei 40 de ani, de când se desfăşoară festivalul de la Costeşti, Traian Băsescu este primul preşedinte care vine la această sărbătoare.
Cioabă le-a spus rromilor că acest lucru demonstreză că Traian Băsescu "este un preşedinte alături de popor, care nu îi discriminează pe rromi".

Video Stirileprotv.ro

Traian Basescu a dansat tiganeste, la Festivalul romilor de la Costesti!

StirileProTV.ro

La rândul său, Traian Băsescu le-a spus celor aproximativ cinci mii de persoane adunate pe dealul de la Costeşti că rromii trebuie să îşi trimită copiii la şcoală şi să aibă curajul să îşi declare etnia, în condiţiile în care la ultimul recensământ au fost înregistraţi mai puţini rromi decât există în realitate.
În contextul în care a primit o Biblie de la Cioabă, preşedintele le-a spus rromilor să meargă cu copiii la biserică pentru a-i creştina, afirmând că biserica şi şcoala le va schimba viaţa în bine.
La final, şeful statului a mâncat alături de Florin Cioabă, la o masă întinsă lângă cortul acestuia.
Înainte de a pleca, după aproximativ o oră şi jumătate petrecută cu rromii de la Costeşti , preşedintele a fost strigat de la microfon de Constantin Ninel Potrârcă, un om de afaceri rom, care a anunţat că va candida la Preşedinţie din partea etniei. Potârcă a strigat de câteva ori "domnul preşedinte, veniţi şi pe la noi", Băsescu mergând însă mai departe. Omul de afaceri a spus apoi că va avea timp în perioada campaniei electorale pentru o discuţie faţă în faţă cu preşedintele pe probleme ale rromilor
Preşedintele Traian Băsescu a ajuns la Costeşti în jurul orei 14.00, după ce a participat la lansarea primului vehicul Ford asamblat la Automobile Craiova.
Tradiţia întâlnirii de la Costeşti este veche de mai bine de trei decenii, de când un bulibaşă bătrân şi bolnav din Gorj s-a rugat la moaştele Sfântului Grigorie Decapolitul, care se află la Mănăstirea Bistriţa din zonă, să îi ierte păcatele şi să moară. Rromii povestesc că după ce bătrânul bulibaşă a terminat rugăciunea şi a ieşit pe poarta mănăstirii a murit.
Rromii vin de atunci de Sfânta Maria Mică să se roage mai întâi la moaştele sfântului, pentru sănătate şi prosperitate, după care îşi întind corturile şi mesele în câmpia din satul Bistriţa, unde împreună cu bulibaşii petrec cu vinuri şi băuturi scumpe, pui, curcani, miei şi purcei la proţap, sarmale, cârnaţi şi fructe.

(Material realizat de Gigi Ciuncanu, corespondenti@mediafax.ro)

sursa: mediafax.ro

Tigani faimosi

personaje de etnie tiganeasca  faimosi in lumea artei, sportului , in politica etc.
am fost surpinsa sa-l gasesc pe Hagi , nu stiu daca machedon egal tigan, cred ca nu, ce parere aveti?



revin pentru ca tocmai am aflat cu tristete ca s-a stins din viata Jean Constantin, odihneasca-se in pace.

si sigur ca machedon si tigan nu sunt una si aceeasi poveste.