jueves, 21 de mayo de 2009

rasismul ca argument

E deja un loc comun. Dacă spui că ţiganii reprezintă o problemă socială şi susţii proiecte legislative menite să îngrădească această problemă spre binele tuturor (inclusiv al ţiganilor), atunci eşti considerat RASIST.

A fi rasist presupune a crede că biologic unele grupuri etnice sunt superioare sau inferioare altora. Ceea ce evident e o stupizenie. Este absurd să ierarhizezi societăţi pe criterii rasiale.

Însă nu este absurd să ierarhizezi popoarele pe criterii economice, politice şi mai ales de civilizaţie. Această ierarhizare nu este numai justificată (din raţiuni ştiinţifice sau economice) ci şi recomandată.

Ţiganii sunt o problemă socială. Când spun aceasta nu o fac mergând pe ideea rasistă cum că ţiganii ar fi inferiori biologic mie ci o spun pornind de la realităţi observabile empiric.

Când însă cei care îi apără pe ţigani doresc să contracareze afirmaţia “Ţiganii sunt o problemă socială” au un singur argument la îndemână: cel care face această afirmaţie este rasist. De ce? Pentru că statisticile arată clar că ţiganii au o rată a infracţionalităţii ridicată sau că rata de şcolarizare a lor este întristător de scăzută, în ciuda bunăvoinţei statului faţă de ei. De asemenea prezenţa ţiganilor în spaţiul public nu este în măsură să îi avantajeze cu ceva.

Unica şansă de “a avea dreptate” a apărătorilor ţiganilor este aceea de a lansa axiome de genul :”Infracţionalitatea nu are naţionalitate” şi de a ne aduce aminte de Holocaust.

Da, Holocaustul a fost o mare tragedie. Da, un regim criminal, pe criterii rasiste, a dorit lichidarea completă a mai multor grupuri etnice (inclusiv al ţiganilor). Dar ce legătură are Holocaustul cu rata infracţionalităţii din rândul ţiganilor? Oare inepţiile lui Rosenberg sunt responsabile şi de faptul că nu poţi scăpa mai nicăieri în Europa de cerşetoria agresivă de care se ocupă mulţi ţigani?


autor, bogdan duca

No hay comentarios:

Publicar un comentario