lunes, 26 de octubre de 2009

Holocaustul din România şi măştile aceluiaşi diavol

La propunerea unui deputat al FSN, în 1991 Parlamentul României păstra un moment de reculegere în memoria mareşalului Ion Antonescu ca semn de mulţumire pentru “serviciile” aduse statului român. Abia ieşite de sub poala unei dictaturi comuniste absurde, instituţiile noului stat democratic se grăbeau să-l recupereze pe un alt dictator, ale cărui decizii au influenţat tragic viaţa a sute de mii de români. În 1940, statul condus de mareşalul Antonescu promulga prima lege cu caracter antisemit, urmată de o serie de pogromuri, la Bucureşti, Iaşi, Galaţi sau Dorohoi, şi de deportări ale evreilor şi ţiganilor din România. Rezultatul? Peste 250.000 de evrei români şi câteva zeci de mii de ţigani au murit în acei ani. O tragedie care, în urma curgerii istoriei, a devenit unul dintre cele mai sensibile subiecte ale României post-comuniste.

Dispariţiei dictaturii antonesciene i-a urmat în scurt timp impunerea unui sever regim comunist. Vreme de 50 de ani, ideologii comunişti au înlocuit criteriile rasiale folosite de către guvernarea Antonescu cu criteriile luptei de clasă. Fascismul era în primul rând anticomunist şi antimuncitoresc, abia în ultimul rând fiind amintit antisemitismul de către manualele de istorie ale României anilor ’80.

Beneficiind de sprijinul miliardarului român Iosif Constantin Drăgan, un colaborator apropiat al dictaturii comuniste, imaginea regimului Antonescu este remodelată în România de după 1989. Proces sprijinit de revigorarea partidelor naţionaliste a căror ideologie de extremă dreaptă echivala în fapt cu imaginea aceluiaşi diavol, care şi-a schimbat doar masca. Căci poeţii de curte ai dictatorului Ceauşescu deveniseră, după 1989, înflăcăraţi suporteri ai memoriei dictatorului Antonescu.

Purtată însă de dezideratul integrării europene, care beneficia de un larg suport popular, statul român intră, după câteva ezitări provocate de presiunile exercitate de partidele extremiste, în normalitatea recunoaşterii şi asumării greşelilor din trecut. Tonul a fost dat de preşedintele Emil Constantinescu, în aprilie 1997, apoi de preşedintele Ion Iliescu care a înfiinţat în 2004 Comisia pentru Studierea Holocaustului în România. Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România, ne-a rezumat concluziile raportului rezultat: “În ceea ce priveşte soarta evreilor originari din România începând cu toamna anului 1940, comisia Wiesel a concluzionat că soarta evreilor români şi ucrainieni, pentru că în teritoriile respective erau şi evrei de origine ucraineană, a fost sub directa responsabilitate a guvernului Ion Antonescu şi că, în cadrul unora dintre evenimentele grave care au dus la exterminare ceea ce s-a întâmplat pe teren s-a putut petrece datorită colaborării dintre instituţiile româneşti, în special Jandarmeria şi Armata, şi trupele germane aflate în acele zone”. 

În vara lui 2006, sub mandatul preşedintelui Traian Băsescu, se lansează competiţia de proiecte pentru construirea Memorialului Holocaustului la Bucureşti, gest simbolic prin care guvernul României „şi-a asumat partea de responsabilitate a statului român din urmă cu 60 de ani pentru victimele Holocaustului”. Alexandru Florian limpezeşte un subiect care a fost mulţi ani muniţie pentru discursuri de un anume tip: „Responsabilitatea politică este indiscutabil a guvernului României din acea perioadă. Dacă există o vină a naţiunii române în niciun caz nu este vorba despre o responsabilitate care s-ar putea traduce în termeni juridici. După părerea mea Holocaustul este un proces istoric care a angrenat în sine trei componente care au relaţionat: pe de o parte victimele, pe de altă parte cei responsabili şi pe de altă parte martorii, acele persoane care au asistat la diverse evenimente şi fac parte din categoria martorilor pasivi”. 

Deşi în România a existat un curent important de negare a Holocaustului acesta “este din ce în ce mai puţin vizibil după apariţia raportului Ellie Wiesel, deci după 2004”, afirmă Florian. Teorie confirmată şi de Peter Jacobi, sculptorul care a creat monumentul Holocaustului de la Bucureşti: „Noi am putut să lucrăm fără să fim deranjaţi, nimeni nu ne-a ameninţat, nimeni nu ne-a deranjat, n-au fost proteste”. 

Dacă ignorăm extremele, aşa cum şi merită, întrebarea aflată încă pe masa societăţii româneşti se referă la existenţa la Bucureşti a unui Memorial al Holocaustului, dar absenţa unui Memorial dedicat victimelor comunismului. Este un subiect ce nu trebuie privit prin lentila competiţiei, ci prin cea a exemplului. Dar este un fapt că în timp ce călăii din perioada antonesciană sunt morţi, o bună parte dintre criminalii comunişti trăiesc, beneficiind chiar de pensii consistente.
Autor: Vlad Mixich
Redactor: Robert Schwartz


sursa : www.dw-world.de

jueves, 1 de octubre de 2009

Breviar de istorie a rromilor

1374 (1385?),prima atestare documentara a robiei rromilor pe teritoriul romanesc (Dan I Voievod daruieste ctitoriei sale, minastirea Vodita, "40 de atigani")

1424, prin Constitutie, rromii din Transilvania erau condusi de un voievod
1570, prima atestare a vinzarii de robi lautari ("Tampla lautar, Stanciu lautar si Rustea lautar")
1588, Dieta Ardealului desfiinteaza primul Voievodat al tiganilor
1595, aprilie - august, domneste in Moldova Stefan Razvan, fiul unui rob rrom si al unei femei libere, ucis, in luna decembrie a aceluiasi an, in lupta cu polonii
1612, Dumitru se vinde "dirept un cal si dirept 600 bani (aspri) si mi-au dat fier, 20 oca, drept 200 bani, de mi-am facut ciocane si mi-au dat o pereche de foi drept 1 galben, si am mai luat eu Dumitru tiganul ughi sase de m-am platit de un Turc, ce mi-a cazut asupra"
1641, Ionascu fecior lui Ursu Piscoaei este vindut "drept un poloboc de miare, pretuit drept zece galbeni, cu feciorii lui ce-i va avea"
1646, starea materiala paupera a robilor face ca Pravila lui Vasile Lupu sa stipuleze: "Tiganul, sau tiganca lui, sau copilul, de va fura o data sau de doua ori si de trei gaina, gisca sau alt lucru micsor, sa se iarte; iara de va fi alt lucru mai mare furat, sa sa cearte ca si fiece fur".
1712, anul atestarii robiei rromilor in Ardeal
1748, Maria Tereza recunoaste, prin Statut, breasla aurarilor
1760, inceputul programului de asimilare fortata a rromilor din Transilvania
1766, in Sobornicescul Hrisov se intareste interdictia casatoriei mixte: "De se va dovedi, dupa facerea nuntii, ca unul dintre soti este rob, se desparteste nunta indata, ca si cum s-ar fi intimplat moarte"
1767, inceputul colonizarii in Transilvania a rromilor din Imperiul austro-ungar, ca "neubanater" si "ujmaghiar" (Maria Tereza)
1780, se naste, la Iasi, intr-o familie de lautari robi, ca fiu al starostelui de lautari Stan, Barbu Lautaru, personaj celebru al muzicii lautaresti din Moldova si Muntenia, a carui maiestrie a lasat urme profunde in creatia lui Frantz Liszt ("Rapsodia romana pentru pian", "Cantece de pahar" etc.)
1783, iunie, 19, dezrobirea rromilor din Bucovina
1784, Iosif, "tiganul de pe Cris", din localitatea Cioara, este martirizat, alaturi de Horea, Closca si cei 40 de capitani
1785, Iosif al II-lea desfiinteaza robia in Ardeal
1789, rromii din Ardeal sint acceptati in scoli si biserici
1796, se naste, la Sliven (Bulgaria), intr-o familie de rromi caldarari, Anton Pann (mort 1854), pe numele adevarat Antonie Pantaleon Petroveanu, fiul lui Pantaleon Petrov si al Tomaidei, unul din fondatorii literaturii populare culte romanesti. Anton Pann, tributar ideilor acelor vremi (etnicitate = cetatenie), inaugureaza seria unor mari artisti de nationalitate rroma, care se exprima in cultura vernaculara, respectiv romana, fenomen inca actual (ex.: Mircea Ciobanu, Ion Voicu etc.)
1798, recunoasterea dreptului la libertate a primului "jurist" rrom, Stan Stoica
1800, egumenul manastirii Govora da "o fata de tigan schimb pentru o pereche de tingiri de arama"
1814, in Codul Calimach se intareste interdictia casatoriilor mixte: "Intre oameni liberi si robi nu se incheie casatorie"
1820, august, 24, moare, la Lvov, Ion Budai Deleanu (n.1770 sau 1763), autor al singurei epopei realizate in literatura romana, opera de valoare europeana
1821, un taraf de lautari, in timpul revolutiei condusa de Tudor Vladimirescu, este masacrat alaturi de "batalionul sacru"
1834 - 1835, in cadrul Falansterului din Scaieni / Prahova, edificat de Theodor Diamant, conform ideilor fourieriste, rromii sint considerati egali in drepturi
1834, in Regulamentul Organic se stipuleaza ca "Tiganul este o persoanã ce atarnã de altul cu averea si familia sa" (cap. II)
1837, august, 2, sub semnatura Michel de Kogalnitchan, apare, la Berlin, studiul "Esquisse sur l`histoire, les moeurs et la langue des Cigains, connus en France sous le nom des Bohemiens", o compilatie din autori germani, dar cu o cariera prodigioasa in Romania. Traducerea studiului va fi realizata in 1900, la Iasi, de catre Gh.Ghibanescu, sub titlul "Schita despre tigani (Desrobirea tiganilor)", Biblioteca pentru toti, nr.394.
1839, s-a nascut, la Ploiesti, Barbu Constantinescu (mort in 1891), doctor in filosofie, cunoscator al limbii rromani, autorul primelor studii si cercetari aprofundate referitoare la rromii din Romania, intre care "Probe de limba si literatura tiganilor din Romania" (Bucuresti, 1878)
1844, ianuarie, 31, eliberarea robilor domnesti, in Moldova
1847, octombrie, 18, reprezentarea, in deschiderea stagiunii Teatrului din Iasi, a melodramei "Mulatrul", de Saint-Pierre, prelucrata si inscenata tendentios, cu evidenta aluzie la Dezrobirea robilor tigani din Moldova (robilor manastiresti si boieresti, cei domnesti fiind dezrobiti in 1844), fapt care a provocat reactia boierimii; spectacolul si, in special, Matei Millo (presupusul autor al prelucrarii) au fost fluierati de slugile boieresti, trupa de teatru dizolvata, iar reprezentatiile la Teatrul Mare de la Copou incredintate antreprenorului italian Luzzato
1847, februarie, 11, eliberarea robilor domnesti si minastiresti, in Tara Romaneasca
1848, iunie, 26, revolutionarii pasoptisti declara dezrobirea robilor boieresti / particulari. Prin inabusirea Revolutiei, de catre Fuad Pasa, se revine asupra deciziei, fapt care provoaca cel mai mare val de migratie a rromilor inspre Occident, in special in Franta
1850 - 1858, apare, la Iasi, "Zimbrul", care a promovat, sistematic, abolirea robiei tiganilor in Tarile Romane. In perioada 24 iulie - 27 noiembrie 1855, incepe tiparirea romanului "Coliba Mariucai", de V.Alessandresco, ramas neterminat, inspirat de "Coliba unchiului Tom" (Harriet Beecher Stowe), care - intr-o maniera sentimentala - evidentiaza necesitatea Dezrobirii "sclavilor tiganesti"
1853, noiembrie, 24, M.Kogalniceanu tipareste, la Iasi, studiul "Ochire istorica asupra sclaviei", ca prefata la "Coliba lui Mos Toma" de H.B.Stowe (trad. T.Codrescu), in care cerceteaza originea sclaviei si diversele etape pe care aceasta le-a strabatut: sclavia antica, formele serbiei in Franta, Germania, Austria, Polonia si Tarile Romane
1855, decembrie, 22, abolirea robiei rromilor, in Moldova
1856, februarie, 20, abolirea robiei rromilor din Tara Romaneasca
1856, iulie, 9, se naste, la Brasov, Heinrich von Wlislocki, etnolog transilvanean ( mort la 19 februarie 1907, la Sebes), autor al unor cercetari aprofundate "asupra vietii si obiceiurilor" rromilor din Transilvania
1857, rromii din Muntenia sint stramutati, masiv, din mediul rural in mahalalele urbane
1857, in Moldova, doi rromi fac parte din Divanul ad-hoc
1857, J.A.Vaillant, profesor de literatura la Scoala Nationala Sf.Sava din Bucuresti, publica, la Paris, "Les Romes (histoire vraie des vrais Bohemiens)"
1861, dezrobirea rromilor din Basarabia
1878, aparitia antologiei de folclor "Probe de limba si literatura tiganilor din Romania", autor Barbu Constantinescu
1882, G.Dem.Teodorescu culege de la lautarul Petre Cretul Solcan peste 7.000 de versuri (mai mult decit "Iliada" si "Odiseea")
1889, aprilie, 3, se naste, in Bucuresti, pe strada Sfintilor (cartierul lautarilor bucuresteni), Grigoras Dinicu, unul dintre faimosii lautari din perioada interbelica, a carui virtuozitate in prelucrarea si interpretarea "Horei staccato" a facut cunoscuta muzica lautareasca din Romania pe intreg mapamondul. Artistul a fost dublat si de activistul pentru emanciparea rromilor, fiind secretar general al Societatii Generale a Romilor din Romania
1889, la Expozitia Universala de la Paris, naistul Anghelus Dinicu (1838 - 1905) a cucerit audienta, cu "Ciocirlia" - definitivata de el
1893, la editura Socec, apare volumul "Satire poporane române", adunate de S.Fl.Marian, o colectie de folclor, in care identitatea culturala rroma este ridiculizata, minimalizata, dispretuita. Politica asimilationista de convertire a valorilor culturilor minoritare la modelul romanesc (fie ca era vorba de evrei, greci, bulgari etc., in acest caz, rromi) a continuat prin Iuliu Zanne ("Proverbele romanilor") si, in special, prin volumele de prelucrari de folclor ale lui Theodor Sperantia, dintre anii 1898 - 1916 ("Anecdote populare", "Anecdote afumate" etc.)
1894, A.Candrea publica, in "Revista noua", Anul VII, articolul "Influenta tiganilor asupra literaturii poporane romane"
1894, aprilie, 5, s-a nascut, la Ploiesti, cel care avea sa devina, in perioada interbelica, cel mai mare naist din lume, Fanica Luca (Iordache Luca Stefan), solicitat in turnee internationale si angajamente la celebrele teatre "Palladium" si "Chatellets" (spectacolul "Naiul fermecat" a fost inregistrat pe placa de gramofon, la Londra)
1901, in vol.VI al colectiei "Proverbele românilor" (ed.Socec), coordonata de Iuliu A.Zanne, sint incluse citeva sute de proverbe, snoave, satire etc. care reflecta mentalitatea prejudiciata a romanilor fata de rromi
1919, aprilie, 27, Adunarea Nationala a Tiganilor din Transilvania, Ibasfalau / Dumbraveni, jud. Sibiu
1922, C.Bobulescu publica, la Bucuresti, "Lautarii nostri - din trecutul lor, schita istorica asupra muzicii noastre nationale corale cum si asupra altor feluri de muzici"
1924, Nicolae Ion publica, la Brasov, "Cazania tiganilor"
1925, Ion Mihalache, rrom caldarar, emigrat din Romania in Polonia, se autodeclara rege
1926-1939 - dinastia Kwiek (Dimitrie, Mihail, Vasile, Mateias, Rudolf, Ianos), regi rromi din Polonia, emigrati din Romania
1926, Naftanaila Lazar infiinteaza asociatia de intrajutorare "Infratirea neorustica", la Calbor / Fagaras, si fondeaza "Neamul tiganesc" (1934 - 1935)
1927, Societatea "Junimea Muzicala" - recunoscuta ca persoana juridica prin sentinta No. 18/ 1927, a Trib. Ilfov sectia I civ. Cor., cu sediul in Str.Vulturului No. 147 (la cafeneaua lui Constantin Urziceanu, casierul Asociatiei si al Societatii "Junimea Muzicala")
1930, Arhimandritul Calinic Popp Serboianu editeaza volumul "Les tsiganes" (Payot, Paris)
1933, dupa unele opinii (controversate), la Bucuresti a avut loc primul Congres international al rromilor
1933, aprilie, a luat fiinta Asociatia generala a tiganilor din Romania, condusa de arhimandrit Calinic Pop Serboianu
1933, octombrie, 8, a luat fiinta Asociatia generala a romilor din Romania, condusa de G.A.Lazureanu - Lazurica
1933 - 1938, apare ziarul "Timpul", editat de rromii din Craiova
1934, ia fiinta Uniunea Generala a Rromilor, prin reunirea asociatiilor rromilor, condusa de Gheorghe Niculescu / Gogu Floraru
1934 - 1941, apare ziarul "Glasul romilor", editat la Bucuresti
1934, septembrie - octombrie, apare ziarul "O Rom" (2 numere), editat de rromii din Craiova
1934, apar antologiile de folclor "Ghilea romane" si "Paramisea romane", editate la Craiova, de C.S.Nicolaescu Plopsor
1936, august, 5, ia fiinta Asociatia "Redesteptarea romilor si romitelor din Romania" (Sediul: Bucuresti str. Radulescu-Tei Nr. 2, presedinte Apostol Matei)
1937, apar suplimentele saptaminale dedicate rromilor, "Tara noastra", editate de O.Goga
1939, George Potra, doctor in litere, secretar al Societatii Generale a Romilor din Bucuresti, publica, la editura Fundatiei "Regele Carol I", cea mai relevanta lucrare de istorie a rromilor din Romania, "Contributiuni la istoricul tiganilor din Romania"
1941, februarie, 17, primele masuri ale regimului antonescian impotriva rromilor
1941, pogromul evreilor si rromilor din cartierul Dudesti / Bucuresti
1941, in Romania se organizeaza un Recensamint secret al rromilor, in vederea deportarii in Transnistria
1941, Miron Radu Paraschivescu publica volumul "Cantice tiganesti", o prelucrare a poemelor lui Gabriel Garcia Lorca, "Romancero Gitan", relansind viziunea "exotica", romantica, asupra rromilor
1942 - 1944, deportarea masiva a rromilor in Transnistria (Comitetul Roman pentru Crimele de Razboi a recunoscut oficial cifra de 38.000 de rromi, morti in Holocaust)
1944, I.Chelcea, conferentiar de etnografie la Universitatea din Iasi, publica "Tiganii din Romania. Monografie etnografica", la editura Institutului Central de Statistica, o dezvoltare a cercetarilor legate de rudari (lingurari, baiesi) incepute cu "Citeva observatiuni asupra rudarilor din Muscel" (Rev."Natura", 15 mai 1934)
1946, B.P.D., alianta electorala comunista, lanseaza manifestul "Frati romi si surori romnite"
1948, rezolutia Biroului politic al CC al PMR ignora existenta minoritatii rrome
1948, desfiintarea oficiala a Uniunii Generale a Romilor (ea nu mai functiona din 1941)
1949, octombrie, 1, pe scena Teatrului National "Studio" din Bucuresti, se joaca piesa "Rapsodia tiganilor", de Mircea Stefanescu
1950, iunie, 13, la initiativa ministrului de Interne Teoharie Georgescu, Marea Adunare Nationala emite decretul nr.6 de infiintare a unor unitati de munca fortata, pentru "reeducarea elementelor dusmanoase RPR si in vederea reincadrarii lor in viata sociala, in conditiile democratiei populare si construirii socialismului".
1957, apare prima versiune a romanului "Groapa", in care Eugen Barbu descrie viata rromilor din mahalalele bucurestene
1961, intreg tirajul volumului "Basme tiganesti" (autor Viorica Huber) este topit, din dispozitia autoritatilor culturale comuniste
1968, Zaharia Stancu publica romanul "Satra", o evocare edulcorata a Holocaustului, in care crima este bagatelizata in favoarea eternului "exotism" al rromilor
1971, aprilie, 6 - 8, primul Congres mondial al rromilor, ocazie cu care se pun bazele Uniunii Internationale a Rromilor,se adopta drapelul si imnul(“Gelem,gelem”) international, iar data de 8 aprilie devine Ziua internationala a rromilor.
1977 - 1983, derularea Programului PCR "Integrarea tiganilor", derulat prin MAI - Ministerul Afacerilor Interne. Raportul de evaluare cuprindea o "Platforma de masuri cu privire la incadrarea in munca si integrarea sociala a tiganilor", care propunea urmatoarele masuri: 1. inregistrarea si sedentarizarea populatiei tiganesti; 2. incadrarea in munca; 3. conditii de locuit; 4. starea de sanatate si asistenta sociala; 5. domeniul cultural si educational; 6. probleme organizatorice. In fapt, aceste masuri nu au fost luate, avindu-se in vedere doar recenzarea (ilegala) a populatiei rrome din Romania. Fostul ministru al M.I. Mihai Chitac, in 1990, a facut public faptul ca, in 1977, fusesera "recenzati" 1.800.000 de rromi (intre care 65.000 de nomazi: 5.600 cu ocupatii utile, 900 - calificati), iar in 1983, 2.300.000
1979, prima traducere in limba rromani a "Evangheliei dupa Ioan" (reeditata in 1994)
1982, Nicolae Gheorghe, dizident rrom, sociolog, sub pseudonimul Alexandru Danciu, critica in revista "L`alternative" si la postul de radio Europa Libera, politica fata de rromi a statului roman
1982, Vasile Burtea, dizident rrom, sociolog, sub pseudonimul Cosmina Cosmin, intr-o scrisoare catre aceeasi revista "L`alternative" si postul de radio Europa Libera confirma criticile aduse regimului comunist de Nicolae Gheorghe
1990, ianuarie, 5, Frontul Salvarii Nationale include in Parlamentul Romaniei trei parlamentari rromi: Ion Cioaba - reprezentant al rromilor caldarari si nomazi, Szomantz Petre - reprezentant al rromilor maghiari, Nicolae Bobu - reprezentant al rromilor vatrasi. Prin retragerea lui Szomantz Petre, pina la alegerile din 20 mai 1990, locul acestuia este ocupat de Octavian Stoica. In aceeasi perioada, consilier pentru problemele rromilor in Consiliul pentru Minoritatile Nationale este Nicolae Gheorghe. Din 1990, pina in 1996, rromii au fost reprezentati in Parlamentul Romaniei prin Gheorghe Raducanu, din 1996, pina in 2000, de Madalin Voicu, dupa 2000, de Nicolae Paun.
1990, prin fuziunea primelor structuri de organizare a minoritatii rrome din Romania, Uniunea Democrata a Rromilor si Societatea Romilor din Bucuresti, prin alegerea ca presedinte a lui Ion Onoriu, incepe miscarea de emancipare a rromilor din Romania
1990, iunie, 14 - 15, minerii din Valea Jiului, condusi de politie, declanseaza ceea ce, in presa vremii, s-a numit "pogromul asupra cartierelor tiganesti"
1990, apar publicatiile rrome "O glaso al rromengo", supliment al revistei "Baricada" (Timisoara); "Aven amentza" (Bucuresti), condusa de Vasile Ionescu; "Satra" (Slobozia), condusa de Gheorghe Paun Ialomiteanu; "Neo drom" (Sibiu), condusa de Florin Cioaba; "Divano rromano" (Sibiu), condusa de Luminita Mihai Cioaba
1992, prin autodesfiintarea Uniunii Democrate a Romilor, motivata de conflictele de viziune, miscarea rromilor se fractureaza, liderii acesteia infiintindu-si organizatii "personale": Ion Onoriu, Gheorghe Raducanu si Gheorghe Ivan, transforma Societatea Romilor din Bucuresti in Partida Romilor; Ion Cioaba se proclama "rege international al rromilor"; Nicolae Gheorghe infiinteaza Federatia Etnica a Romilor, mai apoi Centrul romilor pentru interventie sociala si studii "Romani CRISS"; Vasile Ionescu - Fundatia culturala pentru emanciparea rromilor "Aven amentza", mai apoi Centrul rromilor pentru politici publice "Aven amentza"; Nicolae Bobu si Dumitru Ion Bidiia - Uniunea Generala a Romilor din Romania, Comunitatea Etniei Romilor etc.
1992, cu "Mic dictionar rrom - roman", prof.Gheorghe Sarau incepe seria de publicatii dedicate studierii limbii rromani
1997, se infiinteaza sectia de limba si literatura rromani a Facultatii de limbi si literaturi straine a Universitatii Bucuresti
2000, este emisa Ordonanta de Urgenta 137 / 2000 privind prevenirea si combaterea tuturor formelor de discriminare
2001, este adoptata HG 430 / 2001 - Strategia Guvernului Romaniei de imbunatatire a situatiei rromilor, elaborata in parteneriat cu asociatiile rromilor


articol cules din Romanothan.ro